Cum poate fi reglementată confiscarea mașinilor șoferilor băuți sau drogați. „Nu mai sunt un mijloc de transport, ci o armă”

Doar în ultimul weekend, două accidente grave, cel de la Popești-Leordeni și cel de la Mărunţei, Olot, provocate de șoferi aflați sub influența drogurilor, au dus la decesul a două persoane. Alte câteva cazuri, cum a fost cel al fiului manelistului Nicolae Guță, din fericire, nu s-au soldat cu victime, fiind vorba doar de șoferi prinși conducând sub influența drogurilor. După tragedia din 2 Mai, care a șocat întreaga societate și prin lipsa de reacție a Poliției, autoritățile vor să vină cu o nouă măsură dură pentru a stopa acest fenomen: confiscarea autoturismelor persoanelor prinse băute sau drogate la volan.

Confiscarea autoturismelor pentru șoferii băuți sau drogați

Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă că susține introducerea acestei sancțiuni dure pentru șoferii prinși băuți sau drogați la volan. În plus, acesta a spus că este de acord și cu suspendarea dreptului de a conduce timp de zece ani. „Vor fi măsuri şi pentru cei care vor conduce sub influenţa alcoolului şi sub influenţa drogurilor, măsuri drastice şi propuneri venite şi de la colegi – ca timp de cel puţin 10 ani să nu mai aibă dreptul să deţină un permis de conducere când vor fi depistaţi de către Poliţie într-o astfel de situaţie şi chiar confiscarea autovehiculului pe care îl foloseşti în momentul infracţiunii”, a spus președintele PSD.

De altfel, această măsură a fost anunțată și de către ministrul Predoiu în setul de propuneri făcut public după tragedia din 2 Mai. Ministrul liberal a spus că această măsură se aplică în unele state din UE. „Confiscare obligatorie a mijloacelor de transport în care șoferul a fost depistat cu droguri sau a fost confirmat pozitiv la consum de droguri. Este o prevedere care funcționează și în state membre ale UE”, a spus ministrul de interne. Austria lua în calcul introducerea acestei măsuri la finalul anului trecut, însă pentru șoferii care depășesc viteza legală. Altfel, Letonia a introdus această prevedere anul trecut, tocmai din cauza faptului că se confrunta cu un fenomen al șoferilor ce conduceau sub influența alcoolului.

Fostul ministru de justiție, senatorul PSD Robert Cazanciuc, inițiatorul Legii Anastasia prin care șoferii băuți sau drogați, care provoacă accidente mortale, nu mai pot scăpa fără închisoare cu executare, a declarat recent că va fi introdusă prevederea suspendării dreptului de a conduce pentru zece ani alături de confiscarea autovehiculului. „Vom analiza legislația europeană și practica CCR pentru a identifica cadrul legal care să permită chiar confiscarea autovehiculului condus de către o persoană aflată sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive”, a scris pe Facebook duminică senatorul PSD.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Tema, dar și preocuparea autorităților, poate părea nouă însă actualii lideri ai PSD nu sunt primii care aduc în discuție sancțiunea confiscării autoturismelor acestor șoferi. „Sunt țări care confiscă mașina cu care s-a încălcat grav legea rutieră. Noi nu avem voie conform Constituției actuale, dar mie nu mi s-ar părea excesiv în anumite situații și vă spun ca fost motociclist că ar trebui să confiscam și motociclete, nu doar mașini”, era declarația pe care o făcea fostul premier al României și actual consilier al lui Marcel Ciolacu, Victor Ponta, în urmă cu zece ani, în 2013. Ca fapt istoric, viitorul președinte, Klaus Iohannis, declara atunci că „nu-l preocupă această inițiativă”, spunând că nu crede că ar putea schimba comportamentul șoferilor.

Cum poate fi justificată confiscarea autoturismelor

Astăzi, cel puțin la nivel politic, nu pare să mai existe vreo opoziție față de introducerea acestei măsuri, ce pare a avea și sprijinul majoritar în rândul societății. Amploarea acestui fenomen nu mai poate fi ignorată, subiectul consumului de droguri la volan fiind inexistent în urmă cu zece ani. Ultimul raport public al Poliției Române privind siguranța rutieră, pentru anul 2021, menționează doar 5 accidente rutiere grave produse de șoferi aflați sub influența drogurilor (cu 2 morți și 6 grav răniți).

Astăzi, același număr de accidente pare să se producă în doar câteva săptămâni. Raportul nu menționează numărul de șoferi sancționați pentru că au condus sub influența drogurilor, însă datele făcute public de către Poliția Română arată că numărul acestora este de câteva mii pe an. Anul trecut, Libertatea scria, citând cifre oferite de Poliție, că din 2020 până în 2022, nu mai puțin de 3.500 de șoferi drogați au fost depistați la volan. Recent, cei de la Hotnews au scris că pentru întreg anul 2022, numărul acestora a fost de 2.866, în timp ce în 2023, până la data de 20 august, fuseseră prinși 1.938 de șoferi, în creștere cu 3%, față de anul anterior.

În ceea ce privește rezervele privind constituționalitatea acestui demers, invocate de unii politicieni, Articolul 44, ce garantează dreptul la proprietate, statuează la alineatul 9 că „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”. De asemenea, art. 112 din Codul penal, privind confiscarea specială statuează că sunt supuse confiscării „bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor”.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Juriștii sunt de părere că o astfel de măsură poate fi instituită atât la nivel administrativ, cât și la nivel penal. Sergiu Bogdan, profesor la UBB și avocat practician, este de părere că autoritățile au spațiu legal să impună această confiscare, la fel ca și în cazul Austriei, și pentru depășirea vitezei legale, ca măsură administrativă. În fapt, el susține că acesta ar fi trebuit să fie punctul de plecare al autorităților.

„Sunt două tipuri de abordări, dacă fapta respectivă are caracter infracțional, atunci se poate modifica Codul penal și dispune condamnarea și confiscarea mașinii. Dar poate să fie și strict contravențională, care se aplică mai mult în cazul consumului de alcool, la droguri e deja infracțiune, așa cum e în multe țări unde se aplică pentru depășirea vitezei legale. Adică nu trebuie să te condamne pentru ceva ci pur și simplu îți ia mașina.

Rațiunea unei astfel de prevederi este că un astfel de bun este periculos, are semnificația unei arme. Când ai depășit viteza regulamentară cu 50 km/h bunul acela nu mai este un mijloc de transport, ci este o armă. Asta e justificarea. Deținerea unui astfel de bun, de către o astfel de persoană este problematică din perspectiva riscului major. Nu mai vorbim de un bun pur și simplu, ci este o armă. Asta este rațiunea în sistemele unde se face acest lucru. Mașina este o sursă de pericol. Când e condusă de o persoană responsabilă, nu e o problemă. Dar în aceste cazuri, sursa de pericol este incontrolabilă și devine practic un risc pentru societate, având semnificația unei arme”, a declarat, pentru FANATIK, Sergiu Bogdan.

Situații problematice ce pot apărea

În opinia acestuia, probleme ar putea apărea în cazurile în care șoferul prins băut sau drogat nu este proprietarul mașinii. Practic, dacă s-ar aplica această măsură și în aceste cazuri, povara ar cădea asupra proprietarului care împrumută mașina. Acesta ar trebui să-și asume riscul, dar în acest caz ar fi mult mai dificil de susținut confiscarea mașinii doar pentru încredințarea autovehiculului.

„Adică, dacă îi dai mașina unei persoane care e prinsă apoi sub influența alcoolului sau a drogurilor, atunci îți asumi că ai putea rămâne fără autoturism. E mai complicat un pic, dar ar fi ca și cum i-ai încredința mașina unei persoane sub influența alcoolului, care are deja caracter infracțional. Neglijența e însă doar pe chestia de încredințare, unde ar putea fi problematică. Problema e relativ complicată, și cred că noi am început iară cu ultima chestie. În mod normal putea face asta administrativ, pentru situațiile cele mai frecvente – depășirea vitezei cu 50 km/h, atunci problema era rezolvată, pentru că aici sunt cele mai multe situații oricum. În esență, dacă aveam condiția asta pusă era foarte ușor să mergem și la cazurile următoare”, a mai declarat, pentru FANATIK, Sergiu Bogdan.

Raportul IGPR din 2021 subliniază de altfel că viteza excesivă reprezintă cauza principală a accidentelor rutiere grave. Nu mai puțin de 768 de accidente grave, cu 281 de morți și 651 de răniți grav, s-au produs din cauza vitezei excesive. Conducerea sub influența alcoolului este abia pe locul zece, fiind cauza a 182 de accidente grave, cu 54 de morți și 155 de răniți. Numărul accidentelor grave produse de tinerii băuți a fost de 57, în timp ce numărul accidentelor produse de tinerii (18-29 ani) care au condus cu viteză excesivă a fost de 290.

De altfel, în ceea ce privește confiscarea autoturismelor, nu doar că legea prevede confiscarea acestora în cazuri penale, dar acest lucru se și întâmplă. Cele mai cunoscute situații, aduse în atenția publicului, sunt cele ce vizează aruncarea deșeurilor în spațiile publice – Legea 92/2021. De altfel, în luna august a anului trecut, la Bihor, poliția a confiscat mașina unui cuplu după ce i-a prins în flagrant în timp ce aruncau resturi menajere pe marginea drumului. Era a patra mașină confiscată în acest mod în ultimii doi ani.

Măsură a fost aplicată în multe alte situații, uneori cu exces. Un astfel de caz, ajuns celebru în jurisprudența legală, a vizat confiscarea unei mașini într-un caz de contrabandă. Polițiștii au găsit în portbagajul mașinii 40 de litri de alcool etilic, iar în baza legii 92/2021, procurorul a dispus confiscarea autoturismului. Speța a ajuns până la instanța supremă, care a susținut că oamenii legii au interpretat excesiv sintagma „în orice mod”. Curtea a arătat că măsura trebuie aplicată doar în cazurile „în care se dovedește ca acesta a servit efectiv la realizarea” infracțiunii, precum și dacă autoturismul a fost modificat, fabricat, adaptat special pentru acest fapt.

În ceea ce privește o eventuală obiecție a CCR, profesorul Sergiu Bogdan este de părere că instanța de control constituțional ar putea invoca aspectul de proporționalitate între asprimea pedepsei și scopul urmărit.

„Cu CCR discuția e una de proporționalitate, dacă o astfel de confiscare este proporțională cu scopul urmărit . Adică să nu spună că măsura este disproporționată pentru că pentru o faptă care atrage o sancțiune contravențională, amenda de 500 de lei, tu confiști un bun care valorează 20.000 euro. Dar, revenind la raționamentul cu arma, nu contează cât de scumpă este arma, ea este o sursă de pericol”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Sergiu Bogdan subliniază că împotriva acestei măsuri nu poate fi invocat argumentul de intenționalitate în comiterea faptei. „Când ești sub influența alcoolului, chiar dacă nu-ți dai seama de regulă, se numește actio libera in causa – adică dacă ți-ai provocat starea de iresponsabilitate, răspunzi ca și cum ai fi fost responsabil. Ești tratat ca și când nu ai fi beat. Altfel, ori de câte ori ești în starea asta nu ai putea să răspunzi penal. Dacă tu ai pus alcool în gură, tot ce ai făcut după acel moment este responsabilitatea ta. Inclusiv dacă ai condus”, a mai precizat acesta.

Nu în ultimul rând, experții sunt de părere că această măsură ar putea fi pusă în aplicare ușor pe baza testelor de sânge pentru depistarea substanțelor psihoactive în organism. Mulți șoferi au reclamat recent că testele anti-drog ale poliției nu doar că nu sunt precise, dar ele pot da rezultate pozitive chiar dacă șoferul a consumat droguri cu mai multe zile în urmă. De altfel, canabisul este prezent în sânge până la peste 300 de ore de la consum, în timp ce alcoolul este până la 12 ore iar cocaina până la 48 de ore. În urină, canabisul este prezent până la 30 de zile după consum. În aceste condiții, argumentul este că deși drogul apare la teste, în realitate pericolul nu ar mai exista.

Medicul Radu Țincu, specialist în toxicologie, spune că o astfel de legislație poate funcționa fără probleme pe baza testelor de sânge. În opinia sa, în momentul în care o substanță apare la testele de sânge, acest lucru înseamnă că există un efect asupra creierului. „Atâta timp cât o substanță este prezentă în sânge în momentul detectării, asta înseamnă că ea este prezentă și în creier. Într-adevăr, în testele de urină, unele urme pot persista mai mult, dar în sânge nu. Prezența în sânge a unei substanțe ne arată că ea are acțiune la nivelul creierului. Deci nu văd nicio piedică în a avea o legislație care să funcționeze pe baza testelor de sânge. Oricum, singura substanță care persistă mai mult în urină este canabisul, putând ajunge la câteva săptămâni. Dar în rest celelalte nu persistă foarte mult, odată ce au fost eliminate din sânge. Ele persistă maxim 48 de ore”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Radu Țincu.

Cât de eficientă ar fi o asemenea măsură

Specialiștii în siguranța traficului sunt de părere că o astfel de măsură este necesară pentru ca acest fenomen să nu devină o normalitate. De altfel, revenind la cazul fiului lui Nicolae Guță, artistul a declarat că acest tip de comportament a devenit o banalitate pentru fiul său. „La ultimul accident, sau nu știu la care dintre ele, că a avut mai multe, la ce bubuituri și-a dat de au venit cu elicopterul, și-au tăiat mașina, operat 13 ore, apoi 15 ore, apoi 10 ore, ce a pățit acum e ceva banal, e cum ar fi o repetiție, cum facem noi lăutarii”, a declarat manelistul pentru G4media, precizând că nu-l mai interesează ce face copilul său.

Spre exemplu, la o săptămână după tragedia din 2 Mai, Poliția din Constanța a realizat o razie de amploare în Vama Veche, tocmai pentru depistarea șoferilor băuți și drogați. Deși accidentul ocupa încă prima pagină a ziarelor, polițiștii au prins doi șoferi băuți și alți patru ce consumaseră droguri.

Psihologul Ionel Simionca, specialist în siguranța rutieră, este de părere că măsura confiscării autoturismelor ar fi necesară tocmai pentru a opri acest fenomen, însă apreciază că efectele sale se vor vedea pe termen lung, în funcție și de reacția societății.

„Putem avea rezultate pozitive, dar nu într-o perioadă scurtă de timp. Pe termen scurt s-ar putea să nu avem o conștientizare colectivă a consecinței dure, grave. Probabil va trebui să avem mai multe cazuri de aplicare a acestei sancțiuni. Cât timp vorbim de o căutare de senzație, alcool sau alte substanțe, trebuie tot o conștientizare a riscurilor invers proporțională ca temere, ca frică ca să putem ameliora un val, care dacă tinde să se cronicizeze, adică să devină acceptabil și prin faptul că nu există consecințe suficient de dure – atunci orice comportament nedescurajat tinde să se repete.

Anumite măsuri trebuie implementate și raportate la riscurile care există, pierderi de vieți omenești, oameni răniți. Adică nu e doar o parte superficială. Am consumat, am fost depistat, nu s-a întâmplat nimic. Oamenii trebuie să se raporteze la cazurile grave din ultimele zile, care au șocat societatea, și nu la cele unde mintea noastră diminuează din consecințe: am mai condus și nu s-a întâmplat nimic. E o modalitate a minții de a diminua din consecințele grave”, a declarat, pentru FANATIK, psihologul Ionel Simionca.

Totuși, experții subliniază că până la asprimea pedepselor autoritățile ar trebui să se axeze pe aplicarea constantă a pedepselor. Aceștia subliniază că literatura de specialitate arată că gradul de respectare a legii corelează relativ puțin cu asprimea pedepselor pentru încălcarea ei, în schimb foarte mult cu (percepția că) aplicarea lor e aproape certă. În acest sens, ei sunt de părere că autoritățile ar trebui să facă eforturi pentru re-introducerea unui sistem de monitorizare cu camere de vedere.

„Am putea să investim în tehnologia care să descurajeze comportamentele deviante, așa cum este viteza excesivă. E necesar să existe o consecință a abaterii. Regula și aparatul radar e fix, nu există un factor aleatoriu. Ca atare, nu există nici tentația de a îmi încerca norocul, de a escalada riscul, acea componentă din mentalul colectiv „cine nu riscă nu câștigă”. Suntem formatați de strategii concurențiale, fiecare încearcă să se poziționeze în față. Dar, cred că dacă avem un sistem de monitorizare, cu spații de măsurat viteza cum sunt în alte părți, cred că nu mai avem comentarii. Regulile devin valabile pentru toți și nu doar pentru unii”, a mai declarat, pentru FANATIK, Ionel Simionca.

Profesorul Sergiu Bogdan subliniază că scopul autorităților ar trebui să fie respectarea regulilor, indiferent că e vorba de viteza excesivă sau consumul de droguri sau alcool.

„Problema este că noi ca societate nu respectăm regulile de circulație, indiferent de care sunt ele. Asta cu alcoolul este la fel ca și cea cu viteza. Care e diferența până la urmă? Pentru victimă e relevant că șoferul a fost sub influența alcoolului sau că a pierdut controlul mașinii din cauza vitezei? Noi trebuie să înlăturăm cauzele accidentelor, deci trebuie să vedem cum asigurăm respectarea tuturor regulilor. Apoi, cauza principală a accidentelor mortale este depășirea vitezei legale, și de aceea spun că de aici trebuia început.

O sancțiune reală mică este mult mai eficientă decât una ipotetică mare. Să nu uităm povestea cu camerele de filmat pe care se chinuie să le remonteze de ani întregi. Când vom face acest lucru scădem numărul de morți cu cel puțin 70-80%. Am avut acest sistem, nu e o invenție nouă. Nu vrem să le putem în aplicare pentru că e problematic, pentru că te sancționează și când depășești cu 2 km. La noi însă 10 km e de înțeles că e la limita de negociere. Camera la 51 km/h îți dă amendă. De aceea spun că e o problemă educațională, ține de cultura regulilor”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.