Chiar dacă pandemia de coronavirus încă afectează întreaga lume și face milioane de victime pe zi ce trece, Organizația Mondială a Sănătății se teme că în următoarea perioadă omenirea va fi lovită de o nouă boală periculoasă. Temerile sunt cu atât mai mari cu cât aceasta rămâne, precum COVID-19, învăluită în mister.
Cu câteva luni în urmă, experții au plasat așa-numita „boală X” în lista sa de condiții de „pericol internațional”. Vorbim astfel despre un întreg proces de focalizare a cercetării și supravegherii asupra unei maladii care nu a apărut încă, demarat cu scopul accelerării diagnosticului diagnosticul și dezvoltării unui tratament.
„Întrebarea de acum nu este dacă va exista un agent patogen următor, ci când?”, a explicat epidemiologul Maria Van Kherkove în cadrul unei conferințe de presă susţinute în urmă cu o lună. Potrivit acesteia, este vital ca viitoarea pandemie „să nu ne mai ia prin surprindere”.
„Această boală X, nu o știm. Incertitudinea este întotdeauna însoțită de frică, dar nu este un consilier bun atunci când vine vorba de luarea deciziilor.
Deci trebuie să reducem aceste incertitudini. Pentru asta, încercăm să reunim scenariile pentru a ști ce s-ar putea întâmpla“, a explicat Sylvie Briand, directorul managementului de urgență a sănătăţii din cadrul OMS.
Prin întocmirea unei astfel de liste, specialiștii încearcă, pe baza experienței acumulate în epidemiile anterioare să se pregătească mai bine pentru următoarele. La fel au procedat și în cazul unor boli precum Ebola, Zika, MERS, SARS, precum și celelalte două tipuri de coronavirus.
În acest context, OMS apelează la sistemele sale de inteligență artificială EBS (Supraveghere bazată pe evenimente), care urmăresc constant publicațiile științifice online pentru a depista în timp util primele semne ale unei boli emergente.
Un studiu realizat la Montpellier și publicat în revista Transboundary and Emerging Diseases a pus la îndoială, însă, eficiența lor în cazul noului coronavirus.
În timp ce unele sisteme se concentrează asupra bolilor care sunt deja cunoscute, altele caută, în schimb, „cuvinte cheie legate de simptome, fenomene misterioase sau sentimente de griji”. Prin urmare, potrivit cercetătorului Mathieu Roche, nu au putut împiedica răspândirea COVID-19 la nivel global.