Creatura rară care și-a făcut apariția pe teritoriul României. A fost considerată dispărută pentru o lungă perioadă de timp. Societatea Ornitologică spune că face parte din Familia Sciuridae, alături de veverițe și popândăi.
Mamiferul care a fost observat în țara noastră, deși era considerat pierdut. Multă lume credea că nu mai face parte din faună. Rozătoarea are o talie relativ mare, corp greoi și membre scurte, în timp ce coada este ușor comprimată și acoperită cu peri lungi.
Capul său este masiv, iar urechile mici și rotunjite. Aceasta este mascota, o vietate care nu este văzută foarte des de oameni. Ea a devenit celebră datorită unei reclame la ciocolată și a unei expresii care se folosește și în ziua de azi.
„Marmota învelea ciocolata în staniol” ne transmite că interlocutorul fabulează sau minte, ceea ce duce automat la neîncredere. Genul său curprinde 14 specii, 6 răspândite în America de Nord și 8 în Europa și Asia. Pentru țara noastră specialiștii susțin că doar două specii prezintă interes.
Ele sunt marmota alpină (Marmota marmot) și bobacul (Marmota bobak). Dacă este să discutăm despre etimologia cuvântului marmotă, specialiștii spun că este posibil să fie un derivat din latinescul murem montis (șoarece de munte).
Marmota a dispărut din România între anii 1890 – 1900, motiv pentru care a fost introdusă în cele mai înalte zone ale munților. Cele 3 populații au fost introduse în 1973 în Munții Făgăraș, Munții Rodnei și Munții Retezat.
Acestea au avut un mare succes și au înregistrat o creștere demografică și a teritoriului ocupat. Potrivit sor.ro, populația din prezent este estimată la 1.400 de mamifere, cu populații stabile în Retezat și Făgăraș. Cea din Munții Rodnei este mică și amenințată de braconaj.
Specialiștii spun că aceste vietăți obișnuiesc să trăiască în grupuri familiale sau în colonii care au între 2 și 15 indivizi. Animalul este galericol, adică sapă sisteme de viziuni în soluri aluzive sau în zone stâncoase, adânci de până la 10 metri lungime.
Marmotele își petrec patru cincimi din viață în întuneric, în vizuini. Cel mai lung tunel descoperit până acum avea o lungime de 113 metri. Se hrănesc cu cantități mari de plante pe care le caută dimineața și seara, când temperatura nu trece de 25 de grade Celsius.
Hrana este necesară pentru a le asigura energia desfășurării activităților fiziologice și contribuie la formarea unui strat de grăsime. Acesta le permite să supraviețuiască schimbărilor extreme ale vremii și lipsei de mâncare din timpul hibernării de iarnă, când își reduce toate activităţile fiziologice.
În pajiștile muntoase din țară noastră marmota joacă un rol extrem de important în menținerea biodiversității. Mai exact, este o specie cheie de pradă pentru acvila de munte (Aquila chrysaetos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx) și jderul de copac (Martes martes).