Nicolae Grigorescu a fost unul dintre cei mai mari artiști plastici ai țării noastre. Este considerat fondatorul picturii române moderne. Cu toate că s-a stins din viață pe 21 iulie 1907, tablourile sale sunt la mare căutare chiar și în zilele noastre.
În anul 2018, tabloul intitulat Țărăncuță cu basma albă al lui Nicolae Grigorescu a stabilit un record pe piața de artă după ce a fost vândut pentru suma de 340.000 de euro. Inițial, lucrarea a fost estimată între 50.000 şi 90.000 de euro.
Pictura realizată în ulei, pe pânză, făcea partea din colecția magistratului Lazăr Munteanu, unul dintre cei mai semnificativi colecționari ai perioadei interbelice.
Țărăncuță cu basma albă este un tablou în care este întruchipată una dintre tinerele de etnie romă care i-au servit drept modele lui Nicolae Grigorescu. Artistul era fascinat de trăsăturile acestor persoane. Îl atrăgeau atât modul în care acestea gândeau și se manifestau, cât și aspectul fizic, construcția feței și structura osoasă a craniului.
De-a lungul carierei sale, femeile rome au reprezentat un continuu material de studiu. În Țărăncuță cu basma albă, modelul este privit din față.
Unele dintre cele mai scumpe tablouri ale lui Nicolae Grigorescu sunt cele pe care artistul le-a realizat în Argeș. Astfel că, pictura Cârciumă la Rucăr, ce datează din perioada 1900-1903, s-a vândut cu 230.000 de euro în martie, 2011.
O lună mai târziu, un alt tabloul de-ale sale, Țărăncuță odihnindu-se, a fost cumpărat pentru suma de 270.000 de euro.
De asemenea, Țărăncuță cu fuior, pe cale, pictură realizată în jurul anului 1900, a fost vândută cu 250.000 de euro. La marginea pădurii, o capodoperă a picturii române semnată de Nicolae Grigorescu a fost adjudecată pentru 200.000 de euro, în anul 2011.
Pe lista celor mai scumpe tablouri ale pictorului se mai regăsesc Vatră la Rucăr, ce valorează 95.000 de euro, și Țărăncuță din Muscel, care s-a vândut pe 15 noiembrie 2011 cu 75.000 de euro.
Casa memoriala a lui Nicolae Grigorescu este situată în orașul Câmpina, din județul Prahova. Locuința amplasată pe Calea Carol I, la numărul 166, a devenit muzeu și poate fi vizitată de turiști.
Nicolae Grigorescu a cumpărat casa din Câmpina în 1890. Cât timp a locuit aici, pictorul a acordat atenție subiectelor rustice, precum țărăncuțele și carele cu boi.
Între anii 1954-1955, casa marelui artist a fost restaurată și consolidată, iar în 1957 locuința a fost deschisă pentru public. Clădirea are o structură tradițională, este formată din parter și etaj dotat cu o terasă lungă, spațioasă.
Aici, pictorul ar fi petrecut mult timp în așteptarea inspirației. Casa memorială este împărțită într-un hol, bibliotecă, camera de zi, precum și atelierul de pictură al lui Nicolae Grigorescu.
Sub casa scării, există un colț amenajat de muzeografi în care vizitatorii pot admira mai multe obiecte pe care artistul le-a adunat în anul 1873, în perioada în care a locuit în Istanbul. Printre exponate se numără o narghilea, haine și încălțăminte, arme, piese de mobilier și cutii de bijuterii.