Cum a încercat Guvernul să spargă greva profesorilor și să întoarcă societatea împotriva lor. „A fost jalnic, dar nu prea le-a reușit”

Sindicatele din învățământ acuză Guvernul că nu a negociat în bună credință până acum, dar susțin că, prin mesajele publice, autoritățile au încercat să întoarcă societatea împotriva profesorilor după greva declanșată la începutul acestei săptămâni.

Guvernul nu a crezut în greva profesorilor

Săptămâna viitoare este anunțat un nou protest uriaș al profesorilor în condițiile în care greva generală declanșată de aceștia va intra în a doua săptămână. Sindicatele din învățământ au cerut și primit aprobarea pentru un miting cu 20.000 de persoane. Atât liderii sindicatelor din educație, cât și sociologii sunt de părere că Guvernul a pornit cu o strategie de negociere de pe o poziție de forță, care să le permită să nu cedeze în fața revendicărilor profesorilor.

Cu o săptămână înainte ca profesorii să declanșeze greva generală, ministrul Ligia Deca anunța formarea unei comisii la nivelul ministerului care să negocieze cu sindicatele. Apoi, cu câteva zile înaintea declanșării grevei generale, aceasta anunța că ia „toate măsurile legale din domeniul său de competență“ pentru a evita declanșarea conflictului de muncă, fără însă a specifica care sunt aceste măsuri.

Ultima întâlnire a premierului Ciucă cu reprezentanții sindicatelor a avut loc miercuri 17 mai, atunci când președintele PNL le-a spus profesorilor că majorările salariale vor veni prin modificarea legii salarizării unice, ce va intra în vigoare până la finalul anului. Greva din educație a devenit certă atunci, profesorii recomandând părinților să nu-și trimită copiii acasă săptămâna viitoare, mai ales ținând cont de faptul că Guvernul nu anunțase alte întâlniri cu sindicatele.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Acestea au venit în weekend, fără rezultat, însă doar ca urmare a jocului politic din coaliție, după ce Marcel Ciolacu a anunțat suspendarea negocierilor pentru rocada la guvernare până la rezolvarea crizelor din societate. „Am responsabilitatea a tot ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor, astfel încât împreună să putem să rezolvăm probleme”, avea să declare premierul Nicolae Ciucă cu o zi înainte de declanșarea grevei generale.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică, susține că atât acești pași cât și negocierile care au urmat în această săptămână, odată cu începutul grevei generale, care au avut doar promisiuni vagi, care au ocolit cererea principală a profesorilor, arată că autoritățile au urmărit să negocieze de pe o poziție de forță cu sindicatele. „Încă de la primul anunț privind greva generală, Guvernul a adoptat o poziție de forță, învelită într-o aparentă disponibilitate la dialog”, a subliniat acesta.

Liderii de sindicat susțin că actualul Guvern nu a negociat deloc în bună credință, văzând în protestul profesorilor doar un protest al liderilor de sindicat. Aceștia susțin că practic s-a ajuns în situația declanșării grevei în contextul în care profesorii și-au pierdut încrederea că autoritățile vor își vor respecta propriile promisiuni făcute anul trecut.

„Ei și-au imaginat că aceasta este o acțiune doar de liderii de sindicat, că nu va avea amploarea pe care o constatăm cu toții de o săptămână încoace și că se mai pot strecura mergând pe promisiuni și declarații cum că ‘vom face’. Asta este realitatea. Știau din decembrie care e situația din sistem. Din ianuarie, premierul ne-a cerut să venim cu o grilă de salarizare care să plece de la salariul debutantului cu studii superioare ca fiind echivalentul salariului mediu brut pe economie, și în funcție de acest reper să creionăm întreaga grilă de salarizare, urmând ca ea să fie prinsă în legea unitară de salarizare și pusă în aplicare.

Digisport.ro

Au mers la teatru, dar comportamentul lor a fost inacceptabil! Spectatorii au cerut să fie dați afară: ”Erau chiar lângă noi”

Noi am făcut acest lucru la nivelul Ministerul Educației, grila a plecat către Ministerul Muncii iar mesajele din partea acestui minister și a Ministerului de Finanțe au fost că ‘înseamnă prea mult’ și că ‘nu putem acorda așa ceva’. Profesorii nu mai au încredere în politicieni. Faptul că s-a scos din proiectul legii preuniversitar articolul care face referire la salariul debutantului demonstrează din start că n-au avut de gând în niciun moment să pună în aplicare așa ceva”, a declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor, liderul sindicatului Spiru Haret.

Cum a vrut Guvernul să spargă greva profesorilor

Miercuri, la două zile după declanșarea grevei profesorilor și după ce aceștia au refuzat prima ofertă a autorităților, premierul Ciucă a organizat consultări cu asociațiile părinților și elevilor. „Cei care contează sunt copiii și părinții“, și-a început premierul discursul cu reprezentanții celor două asociații. „Greva în sine afectează elevii din România, pentru că își pierd și ei din ce în ce mai mult încrederea în sistem”, a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor, după întâlnirea cu premierul. La fel, mesajul venit din partea asociației părinților a fost că „sindicaliștii bagă pumnul în gura guvernanților” prin această grevă înaintea examenelor.

Sociologii sunt de părere că strategia Guvernului în negocierile cu sindicatele din educație a fost una în care au încercat să divizeze protestatarii. Acest lucru a fost făcut inițial prin ofertele cu care a venit Guvernul și care au vizat doar anumite grupuri anume – debutanți (bonus de 1.000 lei, crescut la 2.000), profesori din comunități izolate (tot bonus), sau personal nedidactic (creștere salarială de 9% imediat).

„Guvernul a încercat să ofere niște beneficii unor părți, e o strategie veche, să rupă unitatea sindicatelor oferind bonusuri pentru personalul ne-didactic sau bonusuri doar pentru profesorii debutanți. Și au și renunțat la asta. În cea mai recentă propunere a Guvernului bonusurile sunt pentru toți, la început erau mai mici, și doar pentru debutanți. Deci au renunțat la strategia de a rupe frontul greviștilor, cel mai probabil pentru că nu le-a mers”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

De altfel, liderii sindicatelor profesorilor au precizat că propunerile venite din partea Guvernului, în special oferirea unor carduri de 2.500 de lei, au fost considerate o jignire de către dascăli.

„Aceste carduri de 2.500 de lei au fost considerate o jignire de către colegii noștri. Nu vii să le spui unor cadre didactice că le mai pui niște bani pe card cu care să-și mai cumpere o carte în plus. Nu cred că noi suntem cei care trebuie să ne ducem să mai citim ceva. Cred că deja lucrurile au mers într-o direcție greșită”, a precizat Marius Nistor.

Sociologul Mircea Kivu este de părere că strategia Guvernului cu invitarea elevilor și profesorilor la negocieri a fost o mișcare „jalnică”, care în final s-a dovedit ineficientă în condițiile în care la protestul din ziua următoare din Piața Victoriei au fost prezenți, alături de profesori, și elevii dar și părinții.

„Strategia Guvernului a fost de a crea o tensiune între profesori și restul populației. Cel mai bine s-a văzut în acea nefericită conversație între membrii Guvernului și președinții Consiliului Național al Elevilor și Consiliul Național al Părinților, care de fapt sunt organe consultative ale Ministerului Învățământului. Nu am înțeles cu cine s-au consultat liderii acelor organisme înainte de a spune ce au spus. 

În al doilea rând, nu am înțeles în ce a constat dialogul între cele două părți, am înțeles că cei doi reprezentanți ai celor două organizații și-au luat notițe în timpul „consultărilor” și apoi ni le-au citit public. A fost ceva jalnic, dar nu prea le-a reușit strategia. La protestul de joi au fost și elevi și părinți”, a declarat, pentru FANATIK, Mircea Kivu.

De altfel vineri, după o serie de tensiuni interne, Consiliul Național al Elevilor și-a schimbat poziția față de greva profesorilor, anunțându-și susținerea pentru revendicările acestora și cerând Guvernului „să găsească soluțiile care vor readuce cât mai repede echilibrul în sectorul de educație”.

Bătălia pentru opinia publică

Pe lângă încercarea de a diviza protestatarii din educație și de a prezenta greva acestora ca o acțiune ce afectează copiii, și pentru care doar ei ar fi responsabili, au existat în spațiul public în aceste zile mai multe narative și argumente împotriva acestui protest. A fost întâi acel mesaj venit dintr-un talk show de la Digi24, cum că prin acest protest profesorii fac jocurile Moscovei și ale lui Vladimir Putin, urmat de ideea cum că cererile profesorilor sunt oricum nerezonabile în condițiile în care câștigă mult mai mult din meditații, bani pentru care nu plătesc impozite și, nu în ultimul rând, s-a scris că oricum acest protest nu rezolvă problemele sistemului de educație.

„Această strategie face parte din propaganda la care apelează o putere care nu este capabilă să vină cu soluții și atunci merge pe ideea unor acuzații în spațiul public, acuzații care sunt inacceptabile. Nu facem niciun joc al rușilor, este jenant așa ceva. Cei din învățământ cer respect. Este o grevă pentru demnitate, mai presus de interesele partidelor politice”, a declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor, liderul sindicatului Spiru Haret.

În ceea ce privește acuzațiile cum că profesorii câștigă enorm din meditații, sindicalistul a precizat că acest argument ignoră de fapt problema de fond a sistemului de educație, una din ele cel puțin, și anume salarizarea proastă a corpului profesoral, și care este și principala revendicare a greviștilor.

„În momentul în care vom avea dascăli bine motivați, în momentul în care sistemul va putea să-și selecteze corpul profesorul existând zece candidați pe loc, atunci vom discuta despre cu totul și cu totul altceva. Nu este plăcerea niciunui cadru didactic ca din timpul liber disponibil să dea meditații când lucrurile acestea s-ar putea întâmpla în școli. Îi acuzăm gratuit, nevrând de fapt să rezolvăm problemele de fond ale sistemului.

Ceea ce este grav este că mulți colegi pleacă din învățământ, în sistem nu mai intră neapărat cei cu vocație, intră, stau puțin timp și pleacă. Problema este legată de resursa umană pe care o vom avea în trei-patru ani. Dacă sistemul nu este motivant și din punct de vedere salarial, cu părere de rău, ce interes ar avea cineva să vină să lucreze în educație pe un salariu de debutant de 2.400 de lei. Nu prea există așa ceva”, a mai declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor.

Sociologul Mircea Kivu este de părere că nimeni nu neagă în acest moment că sistemul de educație din țara noastră este departe de ceea ce ar trebui să fie, și nici faptul că medicațiile nu sunt fiscalizate nu este poate corect, însă subliniază că aceste chestiuni nu au legătură cu motivul principal pentru care protestează acum profesorii.

„Cele două nu au legătură greva din acest moment. Avem o problemă cu salarizarea profesorilor și e clar că, în bună măsură, calitatea slabă a corpului didactic, se datorează faptului că nu sunt plătiți cum ar trebui. Nu cred că aceste strategii au avut succesul scontat.

În general societatea nu era mulțumită de prestația profesorilor, dar în conflictul acesta mai degrabă a contat lipsa de credibilitate a Guvernului. S-a văzut asta joi, atunci când reprezentanții la vârf ai coaliției nu au avut curajul să iasă nici măcar în cadru controlat, la tribuna Guvernului, să vorbească. Au ales să trimită purtătorul de cuvânt sau pe șeful SGG, care nu avea nicio treabă cu această discuție”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Ultimul argument care a apărut, cel puțin în spațiul online, cu privire la greva profesorilor se referă la faptul că dacă Guvernul va ceda în fața revendicărilor acestora privind majorările salariale, atunci acest lucru va duce la creșterea inflației, lucru care ar afecta întreaga populație a țării. Chiar dacă economiștii au subliniat că acest lucru este adevărat doar dacă cresc cheltuielile agregate ale Guvernului, altfel spus dacă Guvernul nu face economii din alte parte a domeniului bugetar, este practic același mesaj împotriva cererilor profesorilor.

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că aceste mesaje au prins la o anumită parte a societății, însă per total, strategia Guvernului a eșuat în principal din cauză că părinții și elevii nu au putut fi întorși împotriva profesorilor.

„Există niște grupuri de public la care tipul ăsta de mesaje, care incriminează profesorii în ansamblul lor, au prins, dar probabil că nu în măsura în care puterea politică și-a dorit acest lucru. Mi se pare destul de evident, am văzut o aliniere a discursului principalelor televiziuni de știri cu cel al puterii, al Guvernului. Nu cred că e o coincidență că sunt exact aceleași vehicule media care primesc bani de la partidele politice sau de la instituțiile publice.

La fel, pe rețelele de socializare am observat că există segmente de populație care rezonează la acest tip de mesaj. Nu mă refer la mesaje de tipul ‘fac jocurile rușilor’, acesta nu cred că a prins pe nicăieri pentru că a fost de-a dreptul ridicol, dar există un public mai educat care are resentimente față de profesori, și care aderă la acest tip de prejudecăți, că au ore puține, că au ore puține, că nu muncesc – și astfel au rezonat cu tipul acesta de mesaj, dar și cu mesajele împotriva liderilor sindicali.

Ceea ce nu i-a ieșit Guvernului a fost că nu a reușit să țintească reprezentanții formali ai societății în această dezbatere, mă refer la elevi și părinți. În acest grupuri de părinți, mai informați, și mai ales în zona elevilor, mesajele puterii nu au prins. Ei sunt solidari cu profesorii”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Iohannis, eșec în rolul de mediator

Sociologii sunt de părere că acest întreg episod ne arată un nou eșec al președintelui Iohannis, de această dată în rolul de mediator. În momentul în care profesorii au anunțat că vor declanșa greva generală acesta a ieșit public, poate determinat și de contextul politic în care conducerea Guvernului urma să fie preluată de către Marcel Ciolacu, și a anunțat că revendicările profesorilor sunt justificate.

Joi, aceste însă și-a nuanțat poziția, specificând că unele dintre revendicările acestora, cu referire la majorările salariale, nu pot fi rezolvate „de azi pe mâine”, mai ales că „sindicatele cer foarte mulți bani”. Aceste precizări par să ignore promisiunile venite în iulie 2022, atunci când ministrul Câmpeanu promitea majorări salariale cu 43%, sau în aprilie 2023, atunci când ministrul Ligia Deca anunța că grila salarială va crește cu 60%. Prestația președintelui nu a fost ajutată nici de gluma făcută joi, la Sibiu, când le-a spus elevilor că „până și greva are ceva avantaje”, sau faptul că s-a trezit în decorul „Lumii minunate” cântate de către aceeași elevi.

„Nu e prima oară când președintele Iohannis este complet depășit de situație, pare mai degrabă o constantă a mandatului său. Nu înțelege despre ce este vorba, de unde și aceste mesaje contradictorii. El e prea rupt de sistem ca să înțeleagă nevoile corpului profesoral, de 20 de ani el nu mai este profesor. Dar a fost depășit și de contextul politic, miercuri a vorbit ca rotativa să fie sticlă, iar joi s-a spart sticla, tot el a spus că nu se poate face rotație pe timp de grevă. E o inabilitate majoră a președintelui, dar și o criză majoră de consilieri. El nu are consilieri capabili, de mult nu mai are.

Sincer, cred că el chiar își închipuia că până la 31 mai se termină toată povestea asta cu rotația ca să poată să plece în vacanță la 1 iunie, cine știe pe unde are programat să plece. Președintele, din păcate pentru noi toți, care chiar are rol de mediator în această situație, rolul său principal, pe care acum ar fi trebuit să și-l exercite, și-l ratează complet. Nu trebuie să ne surprindă că nu înțelege, e depășit de situație pur și simplu”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

„Iohannis ar trebui să-și asume rostul de mediator între părțile societății, mai ales că el pretinde că proiectul principal al celor două mandate este România Educată. Ceea ce a făcut până acum, două mesaje contradictorii, e slab de tot, mult sub așteptări. Ca să nu mai vorbim de povestea cu copiii, care erau ca al șoimii patriei, nu știu dacă e meritul lui 100%, dar a fost o greșeală”, a punctat și sociologul Mircea Kivu pentru FANATIK.