News

Cum au marcat teoriile conspiraționiste lumea modernă. Cel mai bun exemplu a avut loc în România

25.05.2020 | 16:31
Cum au marcat teoriile conspiraționiste lumea modernă. Cel mai bun exemplu a avut loc în România
Cum au marcat teoriile conspiraționiste lumea modernă. Cel mai bun exemplu a avut loc în România. Sursa foto: Hepta.ro
ADVERTISEMENT

Teoriile conspiraționiste din jurul pandemiei de coronavirus sunt dintre cele mai bizare, însă unele voci susțin că au și o parte pozitivă pentru că putem învăța ceva din ele.

Teoriile conspiraționiste în lumea modernă

De-a lungul ultimilor ani, odată cu avansul tehnologiei au luat amploare și teoriile conspiraționiste, iar acest fenomen este mai vizibil ca niciodată, notează BBC.

ADVERTISEMENT

Teama cum că rețelele 5G ar putea transmite noul coronavirus a dus în Marea Britanie la incendierea de zeci de stâlpi de telecomunicații, iar fenomenul ia amploare și în Statele Unite, cu toate că nimeni dintre cei răzvrătiți nu a putut veni cu o explicație logică cu privire la modul în care acest lucru ar fi posibil.

Acest gen de atitudine naște însă o altă întrebare: cum iau amploare astfel de povești fabuloase?

ADVERTISEMENT

Ultimele studii sociologice relevă faptul că teoriile conspiraționiste sunt filtrate de un fel de selecție naturală, ce permite unor anumite aspecte să se răspândească rapid în societate, în timp ce alte rămân pierdute pe internet. Ce face o astfel de teorie atrăgătoare pentru publicul larg?

Vinovați convingători

În primul rând, teoriile conspiraționiste au întotdeauna vinovatul potrivit, lucru dovedit de-a lungul istoriei, în momente în care multe explicații de acest gen au fost invocate pentru diverse incidente.

Astfel, bărbații aflați în poziții de conducere credeau mereu că subordonații se vor întoarce împotriva lor, în timp ce femeile de rang superior erau văzute cu suspiciune și considerate periculoase.

ADVERTISEMENT

În plus, stăpânii sclavilor erau mereu paranoici, crezând că vor fi omorâți de servitorii lor. Astfel de exemple au continuat de-a lungul anilor, iar odată cu ele și diverse teorii ale conspirației.

În lumea modernă, nu este de mirare că teoriile conspiraționiste se învârt în jurul vieții extraterestre, a minorităților religioase, a elitelor puternice sau a tehnologiei misterioase.

Paranoia din România a atins cote maxime în 2008

„De-a lungul globului, oamenii cred, în general, în teorii care au legătură cu evenimente istorice sau culturale care au avut loc în anumite locuri”, susține Karen Douglas, un psiholog de la Universitatea din Kent, Marea Britanie.

ADVERTISEMENT

De altfel, și românii au ajuns subiect de discuție când vine vorba de teorii conspiraționiste. Cel mai bun exemplu este un fenomen care a avut loc în 2008, atunci când foarte multe femei refuzau să își vaccineze fiicele împotriva virusului HPV, responsabil pentru 99% din cazurile de cancer cervical.

Astfel, în 2008, primul an de vaccinare, doar 2,5% din româncele eligibile l-au făcut, scrie BBC, iar rata de vaccinare a fost atât de mică încât programul demarat în școli a fost abandonat.

Acest lucru este suprinzător, spun specialiștii, având în vedere că vaccinul împotriva HPV este foarte popular în alte țări europene, cu o rată de vaccinare de peste 80%.

ADVERTISEMENT

Cercetătorii spun că motivul principal pentru care mamele din România nu au fost de acord cu vaccinare fetelor a fost teoriile conspiraționiste din jurul acestui acestui vaccin, printre care și ideea că este o încercare de a controla populația lumii prin a face femeile infertile sau că este un experiment farmaceutic, cu toate că nu au existat dovezi în acest sens.

Astfel de teorii au prins foarte bine la noi din cauza istoriei recente a țării, în care statul s-a implicat direct în creșterea natalității în perioada comunistă, alimentate și de neîncrederea generală a românilor în sistemul de sănătate.

În plus, unele femei care au participat la procesul de vaccinare s-au declarat ulterior suspicioase de faptul că vaccinul a fost gratuit.

Tribalismul

Specialiștii în comportament uman spun că teoriile conspiraționiste ne fac să ne simțim bine în interiorul grupului nostru social, în timp ce îi punem la pământ pe cei care nu ne împărtășesc aceleași opinii.

Adesea, astfel de teorii duc la crearea unor legături sociale puternice, oferind chiar un sentiment de protecție împotriva unor persoane considerate ca fiind amenințătoare.

Nesiguranța alimentează astfel de teorii

„Există anumite cercetări ce sugerează că oamenii au tendința de a recurge mai mult la teorii ale conspirației atunci când au de a face cu o anumită criză”, mai spune Douglas.

Ideea că rețelele 5G sau alte rețele de telefonie mobilă sunt cumva periculoase pentru sănătate există de ceva ani și, în tot acest timp, s-a zvonit că acestea ar cauza autism, infertilitate sau cancer.

Apariția noului coronavirus a dat naștere unei alte idei, ce are, deasemeni, cheia unei teorii ale conspirației de succes: personaje negative, scenarii creative și lecții morale.

Din acest motiv, ideea că un virus a apărut în mod inprevizibil și ucide sute de mii de oameni fără un motiv anume nu are cum să aibă rival.

Lacune de cunoștințe

În momentul în care autoritățile nu pot sau nu vor să furnizeze informații suplimentare despre un anumit incident, lacunele de cunoștințe, pe care foarte mulți oameni le au, sunt alimentate de o neîncredere generală în sistem și trimit masele de oameni în căutarea de răspunsuri, ajungând fix la cei care suțin că dețin adevărul.

În cele din urmă, teoriile conspiraționiste ajung să intre pe un făgaș pozitiv în mintea a tot mai mulți oameni, pe măsură ce sunt discutate și împărtășite de un număr tot mai mare de persoane.

Ce facem mai departe?

Specialiștii spun că adevărata problemă constă în faptul că oamenii și-au pierdut treptat încrederea în experți, guverne sau instituții abilitate. Pentru a repara această problemă, sociologii sunt de părere că democrația trebuie cumva re-legitimizată.

În plus, Karen Douglas este de părere că este nevoie de tot mai multe studii în acest domeniu.

„Cred că este foarte important să înțelegem de unde vin aceste teorii și cum se răspândesc, întrucât dovezile arată că încrederea în astfel de povești are consecințe semnificative”, spune psihologul.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri