Românii fac avere cu banii de pe vremea lui Ceaușescu. Mai exact, cei care au fost inspiraţi imediat după Revoluţie să păstreze câteva bancnote care au făcut istorie în acele timpuri, le vând acum pe sume aproape incredibile.
Vă readucem aminte că înainte de 1989, bancnotele erau din hârtie, drept pentru care calitatea acestora nu este una perfectă. Multe par uzate și tocmai de aici vine și prețul actual.
Cea mai mică valoare avea 10 lei, iar cea mai mare, 100 de lei. Pe ultima bancnotă se afla chipul lui Nicolae Bălcescu și pe vremuri orânduia țara. Monedele erau din metal, fier şi aluminiu și aveau atunci o valoare importantă.
Astfel, dacă în prezent, monedele par mai degrabă mărunțiș pierdut prin buzunare, cele mai folosite în trecut erau cele de 25 de bani, 1 leu, 3 lei şi 5 lei.
Puțină lume își mai aduce aminte că pentru a ajuns la acei bani a fost nevoie de o denominare impresionantă. Astfel, în 1947, comuniștii au prezentat noul leu, unul care era echivalentul a 20 de mii de lei vechi.
Mișcarea a avut un scop clar la acea oră, și anume, reducerea la tăcere a clasei de mijloc, dar și a păturii bogaților, pentru că toată lumea a avut voie să schimbe o sumă fixă din moneda veche, indiferent de câți bani aveau strânși.
Abia peste 5 ani de zile aveau să fie emise bancnote noi și așa au apărut cele de unu, trei, cinci, zece, douăzeci şi cinci şi o sută de lei. Mai mult de atât, imaginile de pe bani s-au modificat dramatic. Au mai rămas numai două figuri care aduceau aminte de istoria națională, Tudor Vladimirescu și Nicolae Bălcescu.
Chiar pe acestea se bazează și negustorii de astăzi. Comercianții au scos la vânzare mai multe monede, dar și bancnote pentru astfel de pasionați.
Vă readucem aminte că pe moneda de 25 de bani era imprimat un tractor. Cea de 1 leu avea un tractorist care ara câmpul, dar şi munţii şi soarele, în timp ce regina, moneda 5 lei avea imprimate simbolurile care prezentau industria înfloritoare a țării.
Pe cel mai mare site de vânzări există numeroase oferte de monede și bancnote din timpul regimului comunist. O monedă de 1 leu sau de 5 lei este vândută de la 10 lei până la 30.
În tot acest timp, cine a avut inspirația să păstreze o bancnotă de o sută de lei, în funcție de starea ei, trebuie să știe că aceasta este vândută și cu 100 de lei.
Culmea, doritori sunt, se laudă cei care au la vânzare asemenea produse. „Nu vă pot spune că îmi sună telefonul ca într-o centrală, dar să știți că vând. Eu cu asta mă ocup.
Mergeam prin anticariate înainte, căutam prin cărți vechi, oamenii i-au pus bine, la păstrare, apoi a venit Revoluția peste ei, cine știe”, a zis pentru FANATIK unul dintre cei care vând bani de pe vremea lui Ceaușescu.
„Am vândut în ultima perioadă foarte multe monede. De Crăciun, mulți oameni vor să facă astfel de cadouri. Sunt colecționari, pasionați, de toate felurile. Bălcescu a fost numărul 1 atunci, la fel este și acum.
Vă pot spune că am vândut o bancnotă de 100 de lei în stare aproape impecabilă și cu 5 milioane în trecut. Se găsesc greu, au trecut deja atâția ani, fiul meu nici măcar nu știe ce sunt și cum arătau. E născut după Revoluție”, a adăugat un alt comerciant.
Interesant este că înainte ca leul să devină moneda națională a României, în acest apațiu au circulat mai multe tipuri de monede care variau în funcție de teritoriu, dar și de valoare și aspect. De asemenea, conform specialiștilor din domeniu, s-au folosit și diverse monede străine, precum galbenii austrieci, talerii turcești sau zloții.
Ca recunoaștere a Unirii Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza propune baterea unei monede naționale unice, dar demersul său este întâmpinat de rezistență din partea puterii otomane. Cu toate acestea, Cuza reușește să facă acest lucru, în 1864, la Paris.
A bătut atunci prima moneda cu chipul său, deși, atenție, aceasta nu a fost niciodată pusă în circulație. Trei ani mai târziu avea să apară prima monedă națională românescă, leul, o monedă bimetalică cu 100 de diviziuni care a fost numite bani.
În 1870 a fost înființată Monetăria Statului și astfel monedele românești a putut fi bătute pe teritoriul țării, acest lucru fiind realizat în stăinătate până la acel moment.