Palinca este una dintre băuturile tradiționale din țară și este adorată de mulți români, dar și de străinii care ne trec pragul. Se face din mai multe fructe, iar până să ajungă în paharele noastre, palinca trece printr-un proces destul de complex.
Palincă din prune, mere, gutui, cireșe sau din pere, toate sortimentele sunt la mare căutare. Ele se găsesc adesea în regiunea Ardealului, aici unde a și luat, de fapt, naștere vestita băutură, căreia unii îi pot face față, iar unii renunță chiar de la prima înghițitură.
De-a lungul timpului s-a iscat un mister legat de palinca cu pară în interior, mai ales când fructul este foarte mare. Având în vedere că ”gura” sticlei este foarte îngustă, mulți se întreabă cum s-a introdus para. La mijloc este vorba despre o muncă îndelungată.
Un producător din Buzău a deslușit ”rețeta”. Nu este vorba despre o metodă complicată, ci despre una care se întinde pe mai multe luni și care presupune răbdare și atenție. Concret, de cum se observă primele pere în copac, se iau sticle de palincă și se agață de crengile copacilor.
Para se va introduce în sticlă cât este mică, iar pe parcursul evoluției, timp de patru luni, va fi întreținută. Mai întâi se iau măsuri împotriva soarelui, sticla învelindu-se cu o coală de hârtie sau cu un ziar. Mai mult, când plouă sticlele se scurg de apă, cu multă atenție, astfel încât creanga să nu se rupă.
”Începem treaba când perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie agăţate în pom, introducem para în sticlă, după care o protejăm patru luni de zile, până ajunge la mărimea aceasta.
Se introduce crăcuţa cu para mică, atât cât să poată trece prin gura sticlei. După aceea, ca să o protejăm de soare, învelim sticla cu ziare. De asemenea, când plouă, trebuie să scoatem apa din sticlă”, a explicat Valeriu Hagiu pentru Adevărul.
După ce au trecut cele patru luni, iar para a crescut, sticla și fructul se spală cu ajutorul unei sârme cu perii, special făcută pentru o astfel de sarcină. Totodată, para și sticla se vor clăti până când nu se mai observă vreo impuritate, care poate crea nemulțumire cumpărătorilor.
”La sfârşitul acestei perioade de aproximativ patru luni, se spală interiorul sticlei, dar şi para. Avem nişte sârme cu perii cu ajutorul cărora spălăm bine, apoi clătim de câteva zeci de ori ca să eliminăm toate impurităţile”, a mai explicat Valeriu Hagiu.
Palinca nu trebuie confundată cu țuica, fiindcă aceasta din urmă se prepară doar din prune. Ambele băuturi se obțin în urma fermentării. Primul pas este să introduci fructele din care se fac într-un vas din lemn, iar peste ele se toarnă zahăr.
Odată ce observi că fructele s-au fermentat, se iau din recipientul din lemn și se pun într-un cazan. Sub acesta trebuie să fie foc, iar fructele, de asemenea, trebuie amestecate din când în când. Unii producători adaugă și droidie de bere pentru un gust mai aromat și mai intens.