„Nu vor să deranjeze cu nimic rețelele din sistemul public”. Coaliția PSD-PNL evită interzicerea cumulului pensiei cu salariul, la stat

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, anunța în urmă cu câteva zile că proiectul de lege care interzice cumului pensiei cu salariul, votat la Senat anul trecut de către liberali, urmează să fie discutat în cadrul coaliției actuale. Viitorul acestei legi a fost dezbătut în cadrul Biroului Executiv al liberalilor după ce PSD a lăsat să se înțeleagă că nu susține această măsură. Ionuț Stroe a susținut că discuțiile sunt necesare acum pentru că vorbim de „o iniţiativă a Ministerului Muncii într-un cu totul alt context politic faţă de cel din acest moment”.

De altfel, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a oferit miercuri, 2 februarie, o serie de răspunsuri evazive prinvind motivele pentru care social-democrații nu doresc adoptarea acestei legi.

„Cumulul pensiei cu salariul în zone deficitare, unde nu găseşti, de exemplu la cercetare. Să dai excepţie pentru demnitari, iarăşi nu sunt de acord. Să nu mai venim cu proiecte fără să le gândim prin principiul de bază care e ceea ce ne conferă Constituţia. Avem nişte drepturi fundamentale care nu trebuie încălcate. Haideţi să vedem cum ai ajuns pensionar, te-ai pensionat anticipat, ai speculat legea.

Eu am spus că nu sunt de acord să existe excepţii pentru demnitari. Ne punem la masă şi găsim soluţiile cele mai bune. S-ar putea printr-o astfel de lege să găsim anumite zone total descoperite, în zona de cercetare sau învăţământ. Există anumite persoane care s-au pensionat anticipat voit ca să facă acest cumul al pensiei cu salariul. Nu sunt de acord cu asta. Trebuie să stabilim întâi principiile”, a spus liderul PSD.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Cum sunt amenințate rentele de partid

Discuțiile în coaliție privind soarta interzicerii cumulului pensiei cu salariul au venit în contextul tensiunilor privind renegocierea PNRR, astfel încât să poată fi depășit procentul de 9,4% din PIB pentru alocarea banilor de pensii, lucru dorit de social-democrați pentru majorarea pensiilor în acest an în conformitate cu legea votată de ei în 2019. Ministrul Muncii, Marius Budăi , a ieșit zilele trecute cu o declarație surprinzătoare, susținând că PSD se opune proiectului pe motiv că ar crește obligativitatea muncii până la vârsta de pensionare. Asta în contextul în care proiectul de lege prevede ca opțională perioada de muncă între 65 și 70 de ani.

Concret, proiectul de lege, blocat acum la Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, după ce în septembrie a trecut de votul de la Senat (cu sprijinul PNL, USR și UDMR) prevede obligația pentru persoanele care s-au pensionat iar ulterior s-au angajat în aparatul statului să opteze fie pentru salariu fie pentru pensie. Obligația se aplică persoanelor cu vârsta de până la 70 de ani. Guvernul României, inițiatorul acestei legi, susține că la ora actuală există în România aproape 90.000 de persoane, doar în cateria de vârstă 65-70 de ani și care ar intra sub incidența acestei legi.

„Proiectul este acum blocat la Cameră pentru că nu s-au înțeles în coaliție. Este vizibil că s-a blocat din motive politice. PSD-ul nu-l susține și propune în mod caraghios un grup de lucru, asta în loc să depună amendamente, sau să completeze după cum apreciază chiar pe proiectul de lege. Avem și un PNL care dă înapoi și pare că nu mai susține proiectul. De fapt nu are o poziție oficială, de unde putem deduce că nu vrea să contrazică PSD-ul care impune astfel oprirea proiectului aflat pe circuit legislativ.

Cred că ambele partide sunt partide unde marea masă de membri sunt oameni care lucrează în sistemul public și atunci nu vor să deranjeze cu nimic aceste rețele care se duc adânc în sistemul public. Acum, că poate fi îmbunătățită legea, probabil, dar optica PSD-ului că se face un comitet de lucru este un alt mod de a o îngropa. Ideea asta cu comitetul de lucru în timp ce ai o lege în parlament pe care poți să lucrezi este o formă șmecherească de a spune că nu susții. Efectele concrete ale acestei amânări sunt evidente. Un tânăr care ar vrea să ia în considerare o candidatură pentru un post nu are nicio șansă, din moment ce preferința PSD și PNL, cel puțin aripa roșie de aici, este să păstreze lucrurile așa cum sunt și să nu deranjeze pe nimeni.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

De fapt nu se urmărește decât încurajarea sistemului de pensionare la vârste la care activitatea poate continua pentru că există acest subterfugiu să te pensionezi și să încasezi și pensia și să revii în sistemul public. Sigur, cine dorește să-și continue cariera după vârsta legală de pensionare o poate face în continuare, dar cred că acolo unde acest lucru este făcut doar pentru a încasa două venituri din sistemul public este incorect”, a declarat pentru FANATIK Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii.

Un privilegiu legal, dar imoral

PSD s-a opus constant acestei legi susținând că este neconstituțională, însă fostul ministru Violeta Alexandru susține că orice problemă de natură juridică poate fi dezbatută în comisiile speciale ale Parlamentului, acesta nefiind un motiv pentru ca legea să fie abandonată. Dincolo de aspectul legal însă, specialiștii în etică susțin că, chiar dacă în acest moment legea le permite unor foști funcționari să beneficieze și de pensie și de un nou salariu în sistemul public, acest lucru nu este neapărat moral. În opinia acestora, posibilitatea cumulării pensiei cu salariul creează un stimulent în plus pentru ca funcțiile publice să ajungă la aceeași categirie de persoane privilegiate. Altfel spus, riscăm să rămânem cu o piață incorectă de distribuire a acestor poziții, una în care cei cu relații și cu poziții de putere sunt mai mereu avantajați.

„Obervăm că în foarte multe cazuri avem de-a face cu niște rețele informale prin care unii oameni integrați reușesc să aibă acces la beneficile aceastea publice. Problema morală rezidă chiar în faptul că accesul la respectivele poziții vine ca urmare a unor acte de corupție sau, acolo unde nu ajungem să vorbim de corupție, a unei distribuții preferențiale a acestora.

Faptul că legea îți permite să faci un lucru nu înseamnă că acest lucru e cu necesitate și moral. Deseori tindem să utilizăm legea pe post de scurtătură mintală atunci când încercăm să spunem dacă ceva este corect sau nu. În acest caz ne putem întreba dacă trăim într-o societate în care legea permite tuturor oamenilor să aibă acces la aceste funcții.

Asta pentru că vorbim, pe de o parte, de persoane care sunt privilegiate ale sistemului și care reușeșc, pe baza privilegiilor pe care le-au adunat până să iasă în pensie, să-și construiască aceste rețele informale, și care apoi le permit să aibă acces la aceste poziții publice. Sigur, sunt cazuri unde necesitatea poate justifica ocuparea unor poziții de oameni ieșiți deja la pensie, și ne gândim la învățământ și zone unde există un deficit de profesori.

Însă trebuie să ne gândim și din perspectiva echității, este evident că cineva care a lucrat în sistemul public poate justifica, prin prisma experienței, ocuparea unei astfel de poziții, însă este un sistem care îi avantajează mult prea mult pe aceștia în defavoarea tinerilor care concurează pe aceleași posturi. A le oferi un stimulent în plus primilor este cu atât mai inechitabil”, a declarat pentru FANATIK Radu Uszkai, conferențiar universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

E atacată axa de putere a PSD-ului

Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, este de părere că PSD nu poate fi de acord cu un astfel de proiect care ar lovi direct în propriile rețele și grupuri de putere. În opinia acestuia, nu există niciun interes al acestui partid și nu numai, pentru a se război cu aceste grupuri de interese și a le tăia de la rețeaua de privilegii de care se bucură.

„PSD-ul rămâne în fapt un partid stat. E greu să îți dai seama care e partea de partid și care e partea de stat acolo. În general, partidele stat, să nu ne referim doar la PSD, au o bază de putere, care este o grupare, o categorie – la fel cum Partidul Comunist avea activiștii și controlul instituțiilor cheie, cum ar fi Securitatea.

Partidele stat au o anumită grupare, o axă administrativă de putere pe care o fidelizează la modul absolut cu tot felul de privilegii. PSD are un electorat pe care-l fidelizează cu pomeni sociale, dar asta e mai puțin important pentru că el intră în joc odată la patru ani, însă ceea ce contează zi de zi este această rețea fundamentală pentru partidul stat.

În momentul în care tu poți să ieși la pensie la 45 de ani, un lucru exorbitant, cu o pensie gigantică și după aceea te întorci să mai încasezi încă un salariu, dar tot de la stat, vorbim de o rețea de privilegii. Iar victima suntem noi, plătitorii de impozite, pentru că acești bani nu sunt tipăriți pe Kiseleff, sunt banii publici de la noi toți. Noi toți trebuie să muncim zi de zi, să plătim impozite, TVA pentru a-i plăti pensia unuia care s-a pensionat la 45 de ani și imediat revine, de multe ori pe aceeași funcție, și mai ia și un salariu în plus”, a declarat pentru FANATIK Cătălin Avramescu.

Care sunt categoriile exceptate de la această lege

Legea prevede că, atunci când vor îndeplini condiţiile de pensionare, bugetarii vor fi nevoiţi să aleagă dacă rămân în câmpul muncii până la 70 de ani sau ies la pensie, iar cei care beneficiază deja de cele două venituri vor fi obligaţi ca în termen de 30 de zile să decidă pe care dintre acestea le vor păstra. În ce-i priveşte angajaţii din mediul privat, şi aceştia pot opta pentru pensionarea la 70 de ani, putând însă alege şi să se pensioneze la limita de vârstă actuală (65 de ani pentru bărbaţi şi aproape 62 de ani pentru femei) şi să cumuleze pensia cu salariul din mediul privat, dacă angajatorul este de acord.

Unele categorii ar urma să fie în continuare exceptate de la această interdicție. Printre aceastea se numără persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție; persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996; personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora, dar și membrii Academiei Române.

PSD s-a opus atunci acestui proiect de lege, pe motiv că nu rezolvă problemele din sistem, neoprind pensionări la 43 de ani și lăsând satele fără profesori. „Este o lege din puțul gândirii, dar gândirea nu există la persoan cu pricina, care fie taie dreptul la pensie, fie taie dreptul la muncă, fie discriminează între angajții la privat și angajații la stat. Această lege în această formă nu trebuie să existe”, a susținea atunci Lucian Romașcanu.

Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege susținând că sunt încălcate drepturile la muncă, pensie și proprietate privată. Instituția, condusă de Florin Iordache, susține că legea fundamentală a statului nu instituie obligația de a ieși la pensie, ci facultatea de a obține pensia la împlinirea condițiilor de vârstă și stagiu prevăzute de lege.

„Interzicerea cumulului salariului cu pensia acordată în cadrul unor sisteme de pensii neintegrate sistemului public, aceste sisteme neprezentând nici o legătură cu bugetul de stat, constituie, pe lângă restrângerea drepturilor fundamentale menţionate mai sus, o ingerinţă nejustificată şi neconstituţională în organizarea unor profesii, reglementată prin acte normative speciale. Interzicerea dreptului de a beneficia de pensie constituie o restrângere a dreptului fundamental la pensie, în timp ce obligarea pensionarului/persoanei care indeplineşte condiţiile de pensionare de a opta între a continua raportul de muncă sau de a-1 înceta în mod forţat constituie o restrângere a dreptului fundamental la muncă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.