Curtea de Conturi a devenit sinecura de vis a politicienilor. Pensii speciale obținute cu vechime redusă

Practica numirii de politicieni la Curtea de Conturi nu este nouă, dar spre deosebire de alte instituții, aceasta are avantajul că oferă pensii speciale nu doar pentru membrii conducerii, ci pentru o mare parte din simplii angajați, iar aceasta cu o vechime foarte redusă.

Numiri discutabile la Curtea de Conturi

Înnoirea parțială a conducerii Curții de Conturi arată din nou că apartenența politică și serviciile aduse partidului sunt mai puternice decât competențele în domeniu, mai ales că cerințele impuse de lege privind numirea drept consilier de conturi sunt destul de vagi: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi „pregătire profesională temeinică”.

Modul în care sunt fentate regulile vagi ale desemnării este arătat de numirea lui Ion Mocioalcă, până acum senator PSD. Acesta este de meserie inginer geolog, dar apoi a devenit un student tomnatic la drept, studii pe care le-a absolvit la 44 de ani, bineînțeles la „particulară”. La 50 de ani, Mocioalcă a obținut și titlul de master în economie, iar peste numai trei ani a devenit și doctor în acest domeniu.

Criteriul vechimii de 10 ani în domeniu a fost îndeplinit prin deceniul 1990-2000 în care senatorul a activat în sectorul privat în două companii, dintre care una în domeniul agriculturii. Bineînțeles că nu doar Mocioalcă este singurul membru al Curții care are carnet de partid, dar în alte cazuri măcar s-a optat pentru politicieni care chiar au expertiză în domeniul financiar, precum fostul șef al ANAF Lucian Heiuș, propus de PSD.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Cei doi politicieni intră într-o galerie vastă a celor au obținut sinecuri la Curtea de Conturi. De obicei, au provenit din PSD, însă nu numai. De exemplu, Claudia Boghicevici, desemnată de PNL în 2020, a fost deputat PDL și ministru al Muncii în guvernul Ungureanu. Totuși, numărul celor care au avut legături cu social-democrații este mult mai vast: fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, fostul ministru al Agriculturii Ilie Sârbu, actual președinte al Curții, Mihai Busuioc, ce a fost secretarul general al guvernului Grindeanu, fostul senator și deputat Cosmin Necula, foștii deputați Sorin Lazăr și Ion Călin ș.a.

Dacă cei menționați anterior îndeplineau minime standarde de competență și experiență, Niculae Bădălău este cel mai strident caz de postare a unui politruc în fruntea unei instituții care ar trebui să vegheze la modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor. Bădălău a ajuns vicepreședintele Curții  cu toate că se știa că în 1988 a fost condamnat pentru furtul a trei saci de grâu de la CAP-ul în care lucra ca inginer. Mai mult, pentru ca acesta să poată fi numit la Curtea de Conturi, în 2020, astfel încât a fost introdusă și posibilitatea ca și inginerii să devină eligibili pentru această funcție, modificare făcută încă din 2017. În decembrie 2022, Niculae Bădălău a fost revocat de la Curte de către plenul Parlamentului întrucât a refuzat să demisioneze după ce fusese arestat de către DNA, fiind suspectat de dare de mită și trafic de influență.

Pensii speciale cu vechime minimă

Explicația în râvna cu care sunt vânate aceste posturi stă în sistemul de pensii speciale care funcționează la Curtea de Conturi, dincolo de salariile care sunt și ele considerabile: președintele Curții – 23.920 de lei pe lună, vicepreședinții – 22.256 lei, consilierii de conturi – 21.840 lei, iar auditorii cu salarii între 15.508 și 7.875 lei brut. Nici măcar guvernul Boc nu a reușit să elimine pensiile speciale ale consilierilor de conturi, cu toate că fostul premier destructurase întregul sistem de asemenea privilegii, cu excepția judecătorilor și procurorilor. Prin Decizia 297/2012 a CCR, judecătorii constituționali au decis că membrii Curții de Conturi sunt asimilați magistraților, deci nu pot să-și piardă pensiile speciale. Cu asemenea decizie în jurisprudența CCR, este greu de crezut că și cele mai îndrăznețe tentative de eliminare a pensiilor speciale vor putea să clintească pensiile foștilor consilieri de conturi.

Însă nu doar pozițiile consilierilor de conturi – demnitari numiți de Parlament – sunt foarte atractive. De pensii speciale beneficiază și auditorii publici externi ai Curții, iar condițiile sunt neverosimil de ușor de îndeplinit. De exemplu, un consilier de conturi trebuie să aibă un mandat plin de 9 ani pentru a obține pensia specială, în timp ce pentru auditor, de rang inferior consilierilor, vechimea este necesară este de numai 4 ani!

Digisport.ro

FOTO A apărut nemachiată la TV și nu a fost ”iertată”: ”Dă-i în judecată că nu au editat imaginile”

Condițiile standard de obținere a pensiei de către un auditor este vârsta de 65 de ani și 14 ani vechime la Curtea de Conturi, cuantumul fiind de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, fără însă să fie luate în calcul și sporurile. Numai că de la cerința de vechime se pot face derogări astfel încât sunt suficienți și 4 ani de muncă în instituție. Ce-i drept, pentru fiecare an lipsă de la vechime, se scade câte un procent din pensie, ceea ce este oricum foarte puțin.

La Curtea de Conturi a activat ca director și fostul ministru al Finanțelor Eugen Orlando Teodorovici însă nu suficient pentru a deveni eligibil pentru pensie specială. De asemenea, și fiul fostului premier Viorica Dăncilă lucrează în această instituție însă este consilier la cabinetul președintelui Curții. Fiind angajat la cabinetul demnitarului pe durată determinată, nu intră în categoria auditorilor, deci nu este eligibil pentru pensie specială, indiferent de vechime.