Aflat la plimbare în Parcul Național Piatra Craiului, fostul premier a avut surpriza de a vedea un urs în mediul său natural. Dacian Cioloș a filmat experiența și a postat-o pe pagina sa de pe o rețea de socializare.
”Am zis să profităm de ziua liberă cu o plimbare prin împrejurimi, la Măgura, în Parcul Național Piatra Craiului. Am descoperit că nu eram singurii care s-au gândit la același lucru.
L-am așteptat apoi să plece liniștit pentru că noi eram acolo musafiri, în cel mai bun caz tolerați. România este minunată și plină de surprize”, a povestit Dacian Cioloș pe Facebook.
Filmările în care apar animale din Parcul Național Piatra Craiului devin rapid virale în mediul online. Vineri, o înregistrare cu un cocoș de munte, realizată de unul dintre angajații parcului național, a făcut deliciul internauților.
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul parcului național, masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 645), având inițial doar o suprafață de 440 de hectare.
Consiliul de Miniștri a luat această decizie “datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuartia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca și datorită frumuseții peisajului”.
După declararea în 1971 mai multor rezervații naturale în județele Brașov și Argeș, suprafața protejata s-a extins la 3.570 de hectare, iar în continuare s-a realizat un proiect de înființare a unui parc național.
Piatra Craiului este declarat în anul 1990 parc național prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România. Suprafața totală a Parcului Național Piatra Craiului este de 14.766 hectare din care 7.807,5 de hectare în județul Brașov și 6.958,5 hectare în județul Argeș.
”Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca parc național este conservarea unor ecosisteme reprezentative în stare naturală și crearea condițiilor pentru recreere, vizitare și educație, fără ca aceste ecosisteme să fie afectate. În zonele locuite, scopul este păstrarea peisajului rezultat în urma activităților umane tradiționale”, mai precizează sursa citată.