În seara asta, pe 16 noiembrie, dar cu 7 ani în urmă, un jucător de elită al României era acasă, în living, urmărind liniștit pe canapea o emisiune despre fotbal la televizor. În casă se mai aflau soția și băiatul, Răzvan, un adolescent de numai 16 ani. Pe canapeaua aia stătea Didi Prodan, un bărbat în putere, ajuns acum la 44 de ani, fost fundaș central, o stâncă în linia de apărare a “Generației de Aur”!
“Tătuca”, așa cum îl porecleau colegii de națională, urmărea o emisiune în care era invitat și Gică Popescu. “Baciul” era unul dintre prietenii lui apropiați, pe care nu l-a trădat niciodată, “nici măcar când acesta a făcut pușcărie” și căruia “îi urmărea cu sufletul la gură toate ieșirile publice”, după cum dezvăluia la vremea respectivă Libertatea. Didi era un adversar declarat al lui Răzvan Burleanu, pe care îl acuza că a regizat arestarea prietenului său cu o zi înainte de alegerile din martie 2014, pentru a câștiga mai ușor funcția de președinte al FRF.
În timp ce urmărea emisiunea, cei doi buni prieteni schimbau mesaje pe telefon. La aproximativ 20 de minute după ce i-a trimis ultimul text lui Gică, Didi a început să aibă spasme, s-a învinețit brusc și a căzut cu mâna strângându-se de piept.
Scena a fost violentă, exact cum se manifestă și infarctul la persoanele tinere. Disperat să își ajute tatăl, Răzvan a încercat să-i scoată limba, pe care și-o înghițea inconștient pe podea. În lupta asta teribilă cu viața, Didi și-a mușcat băiatul de mână, durere pe care copilul de numai 16 ani, atunci, o va simți în sufletul său zbuciumat până la final.
Nici Răzvan, nici medicii de pe ambulanță n-au mai putut face în seara aceea nimic. De 3 ori au reușit paramedicii să-i facă inima să bată la loc, însă de fiecare dată pulsul s-a pierdut și pierdut a fost și Didi Prodan pentru noi toți!
Daniel Claudiu Prodan a trecut în carieră pe la Steaua, Atletico Madrid, Glasgow Rangers, Messina și Național București, însă de strălucit cu adevărat a strălucit la Echipa Națională, pe care a calificat-o cu un gol la un European și cu care a trăit visul american în fotbal. Didi a fost integralist în toate meciurile disputate de “Generația de Aur” la Mondialul din Statele Unite, în 94, anul în care toată România a visat alături de idolii ei.
De altfel, “World Cup 94” ne-a oferit și imaginea de mai sus, devenită emblematică pentru toți iubitorii de fotbal, care atunci am fost scoși de minunații ăștia pe străzi!
Fotografia e de la meciul cu Elveția, după golul egalizator reușit de Hagi, care a tras năpraznic de la 20 de metri șutul său uluitor, cu mingea care nici măcar nu se învârtea în aer. 1-1 și bucurie de nedescris pe “Silverdome Pontiac”, din Detroit. Un mănunchi de jucători uriași, cea mai spectaculoasă generație de fotbaliști a României, peste care a plutit câteva secunde, măiestru, Didi Prodan.
Uitați-vă la ei! Căpitanul Gică Popescu ținându-l în brațele sale puternice pe Gică Hagi. Decarul nostru magic cu mâna în sus, ca Statuia Libert… ca statuia cerută și pe care încă nu le-am făcut-o, deși o merită, anunțând victoriile cu USA și Argentina ce aveau să vină. Minunea Blondă Radu Răducioiu ajuns în șprint lângă uriașii lui, pe care trebuia să-i îmbrățișeze neapărat. În dreapta, aflat în săritură, cu numărul 7, Dorinel, plămânul care pompa aer pe teren cât o jumătate de cer. Și, peste toți, regretatul “Tătuca”, plecat în îmbrățișare încă de la București, o îmbrățișare la fel de caldă ca sufletul său de oșean, născut într-o primăvară la Satu Mare.
Uitați-vă bine la ei și rugați-vă la Dumnezeu să ni-i lase pe pământ încă 100 de ani, pentru că băieții ăștia ne-au pus pe harta fotbalului mondial! E pactul pe care i-l propunem lui Dumnezeu, păcatele noastre!, pentru Didi Prodan, aflat acum la drepta Lui!
”Știi de câte ori am plâns în viață?”, l-a întrebat odată românul asta convins pe jurnalistul Daniel Conțescu, de la Libertatea. “De 56 de ori. Când mi-a cântat imnul, adică de 54 de ori, și când mi-au murit părinții”, a dezvăluit Didi.
Astăzi plângem și noi dispariția lui, în seara aceea teribilă, de 16 noiembrie 2016, când a mușcat mâna băiatului său, sub privirile livide ale Liciniei, soție și mamă împietrită de durere și teamă. Ce clipe groaznice trebuie că au fost în casa acestor oameni!
În memoria lui “Tătuca”, să îi îmbrățișăm familia, în tăcere, cu drag! E al 7-lea an.