De câți bani mănâncă un bolnav de COVID-19 internat în spital! Hrană modestă pentru toți pacienții

FANATIK îți spune de câți bani mănâncă un bolnav de COVID-19 internat în spital! Astfel, orice pacient care ajunge într-o unitate medicală cu o formă de coronavirus trebuie să se aștepte la trei mese destul de „subțiri”. Concret, din 2018, Guvernul nu a mai mărit alocațiile de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice.

Atunci, Executivul condus de Viorica Dăncilă a aprobat creșterea, dar nimeni nu s-a gândit să menționeze printre categorii și bolnavii de coronavirus, o boală despre care nici măcar nu se știa.

La finalul lunii februarie a acestui an, la apariția primului caz de COVID-19 care a intrat în spital, în România s-a creat, așadar, un vid legislativ. Autoritățile au ridicat din umeri, au transmis că au alte probleme mult mai importante de rezolvat și normele de hrană au fost uitate pentru o perioadă.

Ce hrană primește un bolnav de COVID-19 care ajunge în spital!

În cele din urmă, în lipsa unor măsuri uniforme, la nivel național, fiecare spital, împreună cu fiecare autoritate locală de care aparține, indiferent că vorbim despre o primărie sau un consiliu județean, a primit libertatea să stabilească de câți bani vor mânca pacienții infectați cu COVID-19.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Interesant este că, în prezent, alocaţiile de hrană au valori cuprinse între 5 şi 20 de lei/zi. Această sumă variază în funcţie de afecţiune, dar şi de vârsta pacienţilor. Cei 5 lei sunt destinați copiilor nou-născuți prematuri în maternități/compartimente și care sunt alimentați natural.

De 20 de lei pe zi mănâncă bolnavii din România care suferă de lepră. Guvernul a modificat printr-un proiect administrativ alocația de hrană pentru bolnavii din leprozerii. Aceștia aveau parte de 11 lei, dar au mai primit 9 lei în plus după ce pe o rețea de socializare au fost publicate mai multe fotografii și mesaje disperate ale angajaților.

„În prezent, mai avem 10 pacienţi internaţi. Problema e că statul alocă doar 11 lei/zi/om pentru hrană. Suma este foarte mică pentru a putea asigura trei mese pe zi, şi preţurile la alimente sunt aşa cum ştim cu toţii.

Cum s-a crescut alocația pentru bolnavii de lepră din România

Dacă e cineva dispus să doneze, să ştiţi că nu avem nevoie de cantităţi mari, ci doar cât să punem pentru iarnă nişte castraveţi la murat, un bidon de varză, câteva (20-30) de borcane de compoturi şi gem. Orice e binevenit.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Totul pentru 10 persoane. Putem veni noi (angajaţii) să culegem, oriunde în Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi. Sau, dacă doriţi să ne vizitaţi, să ne cunoaşteţi, vă aşteptăm cu drag“, au scris aceștia.

Mesajul lor a fost auzit de guvernanți. Deocamdată, aceștia nu au considerat necesară și suplimentarea alocației pentru hrana unui pacient de coronavirus. De altfel, a rămas în istorie cum primul bolnav de coronavirus din România s-a externat și a spus că a fost tratat cu ciorbă.

De-a lungul timpului, mai multe poze ale pacienților au ajuns în presă, aceștia arătând cât de goală este farfuria cu mâncare. Cert este că, Guvernul plătește în acest moment 10 lei pentru hrana unui bolnav de COVID-19. Din acești 10 lei, pacientul primește 3 mese pe zi.

Bolnavii de coronavirus, alți bolnavi adulți

Bolnavii de coronavirus sunt trecuți, în prezent, la categoria „alți bolnavi adulți”. Bolnavii internați la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie sunt pe locul 2 într-un top al alocației de hrană. Ei mănâncă de 19,4 lei pe zi. În ciuda faptului că au nevoie de un regim aparte, copiii bolnavi de diabet trebuie să se încadreze în 17,5 lei zilnic.

Bolnavii de hepatită, neoplazici care nu au ajuns la vârsta majoratului primesc hrană de 16,4 lei, în timp ce bolnavii de TBC și HIV/SIDA, adulți au o alocație de 16 lei pe zi. Cu un leu mai puțin primesc copiii care suferă de aceleași boli.

Bolnavii arși, la fel ca lăuzele primesc mâncare de 15 lei. Bolnavii psihici și bolnavii psihici cu internare obligatorie au parte de 3 mese pe zi care nu depășesc 12 lei, la fel ca un copil de până la 16 ani. Însoțitorii bolnavilor internați în unități sanitare pot mânca și ei în limita a 7 lei pe zi.

Nivelul alocațiilor de hrană cuprinse în ultima anexă publicată de Guvernul României este maximal. Acesta poate fi majorat prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora, cu suportarea de către acestea, din bugetele proprii, a cheltuielilor suplimentare, precum și la solicitarea persoanelor fizice beneficiare, care vor suporta cheltuielile suplimentare corespunzătoare.

Așa s-a și întâmplat în mai toate județele. Primăriile și consiliile județene au decis suplimentarea hranei pentru bolnavii de coronavirus, pacienți care au nevoie de o dietă adecvată.

Exemplu de meniu pentru bolnavii de coronavirus

Un exemplu de meniu pentru bolnavii care au fost infectați cu coronavirus poate fi verificat zilnic chiar pe site-ul spitalului Județean de Urgență Ploiești

Dimineața pacienții primesc ceai, pâine, 20 grame de unt și salam. Urmează la ora 10.00 o gustare, adică 100 grame  brânză de vaci.

Prânzul este reprezentat de o ciorbă de zarzavat cu fidea, mâncare de fasole verde cu pui și pâine pentru ca la ora 16.00, a doua gustare să fie formată dintr-un iaurt. La cină, pacienții primesc pilaf cu pui, pâine și iaurt.

”Pentru persoanele care ajung în izolator, legislația nu prevede normă de hrană. Acesta este motivul pentru care am propus modificări legislative cu privire la acest aspect și, din proprie inițiativă, medicii au dorit să vină în sprijinul acestor persoane prin cedarea normei de hrană sau prin realizarea de chetă pentru achiziționarea de apă”, a precizat Sebastian Constantin Toma, managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență Ploiești,

Recomandări ale specialiștilor pe timp de pandemie

De altfel, specialiștii OMS au transmis că e nevoie ca toți oamenii să consume zilnic o varietate de alimente proaspete, neprocesate, pentru a aduce un aport de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți de care are nevoie organismul uman.

Mai mult de atât, este important consumul de apă, iar zahărul, grăsimea și sarea trebuie evitate, pentru a reduce semnificativ riscul de obezitate, boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și anumite tipuri de cancer.

Oamenii trebuie să consume și grăsimi nesaturate, de exemplu, cele din pește, avocado, nuci, ulei de măsline, soia, floarea soarelui și porumb, în locul celor saturate, cum sunt cele din carnea grasă, unt, ulei de palmier, smântână.

Ideal ar fi să fie limitat consumul de băuturi răcoritoare sau acidulate și alte băuturi cu conținut ridicat de zahăr în această perioadă. De asemenea, alcoolul trebuie și el evitat.