De ce vrea Vladimir Putin ca gazul rusesc să fie plătit în ruble. Planul Kremlinului de a îngenunchea Occidentul

Ca ripostă la invazia declanșată de Rusia în Ucraina, Occidentul a început, la rândul său, un alt război, unul economic, prin care urmărește să facă economia rusească incapabilă de a susține războiul convențional. Însă Rusia mizează din nou pe cartea gazelor livrate Europei pentru a ieși din această încurcătură.

România, pe lista țărilor vizate de Putin

De la începutul războiului în urmă cu peste o lună s-a pus problema dependenței Europei de gazul rusesc și posibilitatea ca Moscova să întrerupă livrările ca răspuns la valul de sancțiuni impuse asupra economiei ruse. Însă stoparea livrărilor de gaze nu este o variantă agreată nici de Rusia care depinde în mare măsură de banii obținuți din exportul hidrocarburilor.

Însă Vladimir Putin a găsit o soluție de ieșire din acest blocaj și de a împinge Europa în corzi anunțând pe 23 martie că va cere țărilor de pe o listă cu 48 de state „neprietene” să plătească gazul în ruble. Pe lista lui Putin sunt și țările Uniunii Europene, implicit și România.

Amenințarea a produs panică pe bursele și în cancelariile europene. Imediat după anunțul lui Putin, prețul gazelor pe piețele europene a crescut cu până la 30%, iar rubla, care se devalorizase în raport cu dolarul cu 40% de la începutul războiului, s-a apreciat cu 7% într-o singură zi. Iar îngrijorarea este una justificată întrucât, potrivit unor date menționate de Reuters, 40% din gazul consumat în întreaga Europă provine din Rusia. Numai statele UE au importat de la începutul anului gaze rusești cu valoarea cuprinsă între 200 și 800 de milioane de euro, zilnic.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Putin vrea ca Occidentul să suporte costul sancțiunilor

Trecerea de la euro și dolari la plata în ruble ar forța Occidentul fie să renunțe la măcar o parte din sancțiuni, fie să susțină costurile pe care economia rusă le are în plus după noile sancțiuni.

„Este un joc, o încercare de intimidare a Vestului pentru a-și modera sancțiunile. El intenționează să forțeze Vestul, dacă mai vrea să continue importurile de energie din Rusia, să tranzacționeze cu entități rusești. Este o încercare de a trece peste sancțiuni, de a slăbi fermitatea Occidentului”, a declarat, pentru Politico, Timothy Ash, un expert al BlueBay Asset Management.

La modul concret, țările de pe lista statelor considerate de Rusia ca ostile au cumpărat, în 2021, gaze de la Gazprom în valoare de 69 de miliarde de dolari. Ca să primească gaze în continuare, aceste țări vor trebui să facă rost de ruble de o valoare echivalentă, dacă nu mai mare, iar cererea de ruble nu va face decât să întărească moneda națională rusă, grav afectată în acest moment de către sancțiuni. Astfel, puterea de cumpărare a rușilor nu va fi redusă, așa cum se spera la momentul introducerii sancțiunilor.

Este incert dacă sunt suficiente ruble pe piață pentru a satisface o nevoie atât de mare, însă Banca Centrală a Rusiei ar putea să tipărească bani, fără ca măcar să fie expusă riscului de devalorizare a monedei naționale întrucât cererea mare i-ar menține valoarea. În plus, banca nu ar mai fi obligată să arunce pe piață din rezervele sale de euro sau dolari și să cumpere ruble pentru a împiedica devalorizarea monedei ruse, mai ales că mai bine de jumătate din aceste rezerve au fost înghețate în străinătate, ca urmare a sancțiunilor.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Consecințele plății gazelor în ruble

Potrivit unei analize Quartz.com, Occidentul ar putea să cumpere ruble din două surse: fie direct de la Banca Centrală, ceea ce ar fi un proces anevoios, fie de pe piețele financiare, ceea ce ar însemna ca statele care au impus sancțiuni sistemului financiar rusesc să le abandoneze de facto.

Mai mult, Banca Centrală a Rusiei ar putea să nu accepte plata în euro sau dolari pentru rublele vândute de teama ca sumele primite să nu fie și ele blocate în urma sancțiuni. În acest caz, tranzacțiile se vor face printr-o valută folosită ca intermediar, de exemplu yuanul chinezesc. Apariția unui intermediar ar mări și mai mult costurile sancțiunilor pentru statele din Vest care ar putea ajunge în situația paradoxală de a fi mai afectate de sancțiunile impuse contra Rusiei decât Rusia însăși.

Țările vizate de decizia lui Putin au susținut că schimbarea monedei în care se face plata gazelor ar fi o încălcare a contractelor încheiate de Gazprom cu partenerii occidentali. Poziția a fost reluată și în urma unei întâlniri a miniștrilor Energiei din țările G7.

O înfruntare cu final necunoscut

În replică, Kremlinul a anunțat că a dat termen până pe 31 martie pentru ca guvernul, Banca Centrală și Gazprom să vină cu propuneri legate de modul în care se va face plata în ruble, potrivit Radio Free Europe. „Nu vom furniza gaz pe gratis, asta e clar. În situația noastră, este cu greu posibil și potrivit să dăm de pomană”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Dacă statele UE nu se vor conforma cererii, există riscul întreruperii furnizării, iar nivelul diferit al dependenței energetice față de Rusia ar putea crea o breșă între statele Uniunii în ce privește fermitatea sancțiunilor. De exemplu, Bulgaria a spus că ar avea mijloacele să facă aceste plăți în ruble. Alte țări însă, sunt într-o poziție mai dificilă, iar sursele alternative de energie pe care le caută țările UE nu sunt deocamdată suficiente pentru  a suplini gazul rusesc.

Teoretic, Gazprom ar putea fi dată în judecată pentru încălcarea termenilor contractuali la tribunalele internaționale de arbitraj, însă un asemenea proces durează luni, dacă nu ani în șir, un termen inacceptabil în cazul unor sincope în livrările de gaz.