Dependența UE de litiu, „aurul alb”, pentru mașini electrice. America Latină își negociază dur zăcămintele cu Bruxelles

Fără litiu, nu poate exista tranziție energetică. Acest metal alcalin, moale, argintiu, foarte conductiv, este esențial pentru smartphone-uri, computere și, mai ales, pentru bateriile mașinilor electrice. Atât de necesar încât este adesea denumit aurul alb sau petrolul alb. În America Latină, se află așa numitul „triunghi al litiului” – Chile, Argentina, Bolivia – adică peste 56% din rezervele mondiale identificate de litiu.

Litiu pentru tranziția „verde”, în frunte cu mașinile electrice

În cadrul tranziției energetice, în frunte cu producția de mașini electrice, orice țară care deține zăcăminte de litiu, devine brusc un partener economic foarte curtat. Este, evident, și cazul Americii Latine, bogată în resurse, care vrea să dezvolte lanțuri de aprovizionare locale, în timp ce Uniunea Europeană, puternic dependentă de litiu, vrea să fie „partenerul său preferat”.

Numai că, în cursa globală pentru tehnologiile de tranziție ecologică, America Latină nu mai vrea să furnizeze acest metal strategic pentru ca alții să fie în fruntea plutonului. Vrea în schimb să devină un jucător și să câștige propria cursă, scrie Politico. Țări precum Chile, Brazilia și Argentina dețin unele dintre cele mai mari rezerve de materii prime din lume, inclusiv litiu, „aurul alb” necesar pentru a alimenta bateriile vehiculelor electrice. În prezent, națiunile bogate în resurse exportă litiu în China pentru prelucrare și apoi cumpără produse finite.

„Nu vrem să vindem litiu în Europa”

Însă, în timp ce UE urmărește o colaborare mai strânsă cu America Latină pentru a-și satisface nevoie de litiu, aflată în plină expansiune, aceste țări indică acum în mod clar că vor mai accepta doar „relații extractive”. „Nu vrem să vindem litiu în Europa. Vrem să vindem vehicule cu litiu, care funcționează cu baterii cu litiu”, a declarat subsecretarul argentinian pentru afaceri latino-americane și caraibiene, Gustavo Martinez Pandiani, în marja unui summit între liderii UE și omologii lor din America Latină din această săptămână.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Acest lucru ne va permite să ne dezvoltăm propriile capacități în ceea ce privește propriile industrii, propriile companii care exportă cu valoare adăugată”, a spus el. „Acesta este tipul de cooperare pe care dorim să îl dezvoltăm”. Țările din regiune au luat recent măsuri pentru a prelua un control mai mare asupra resurselor naționale și a lanțurilor de aprovizionare: Bolivia a cerut la începutul acestui an o politică comună a Americii Latine privind litiul, în timp ce Chile a anunțat că intenționează să își naționalizeze industria de profil.

Păstrarea valorii generate prin extragerea materiilor prime și construirea de lanțuri valorice la nivel național – prin rafinarea acestor materiale pe plan intern, ca prim pas – se numără acum printre principalele revendicări ale țărilor din America de Sud, în momentul în care acestea încheie parteneriate cu UE. În cadrul summit-ului, Chile și UE au semnat marți un nou parteneriat pentru a integra „lanțuri valorice durabile pentru materiile prime, inclusiv prin dezvoltarea în comun de proiecte”.

„A fost pentru prima dată când am avut ocazia să discutăm în termeni atât de clari despre un mecanism care să ne îndepărteze de extractivism în America Latină”, a declarat președintele Argentinei, Alberto Fernandez, după summit.

Boom al cererii de litiu

UE mizează pe „triunghiul litiului” care cuprinde Argentina, Chile și Bolivia – țări ce dețin peste jumătate din rezervele mondiale identificate de acest metal – pentru a impulsiona tranziția ecologică la nivel național. În prezent, 78% din litiul din blocul comunitar provine din Chile. Cu toate acestea, experții spun că este puțin probabil ca presiunea regiunii pentru un control mai mare asupra acestor resurse să afecteze negativ aprovizionarea Uniunii Europene.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

„Nu există neapărat un conflict între faptul că Europa dorește să își construiască propria capacitate de rafinare, sprijinind în același timp regiunile partenere, precum America Latină, să facă același lucru”, a declarat Chris Heron, purtător de cuvânt al lobby-ului industrial Eurometaux, argumentând că cererea pentru aceste minerale este „atât de mare încât ambele vor trebui să lucreze împreună”.

2035, anul morții motoarelor diesel și pe benzină

Numărul uriaș de mașini electrice care ar trebui să ajungă pe drumurile europene în următorii ani, în condițiile în care vânzările de vehicule noi cu motoare cu combustie vor fi interzise începând cu anul 2035, determină o creștere fulminantă a cererii de baterii litiu-ion. La 14 februarie 2023, Parlamentul European a votat pentru a pune capăt, până în 2035, producției de vehicule cu motor cu combustie internă pentru locuitorii statelor membre ale Uniunii Europene.

Practic, acest lucru înseamnă că vânzările de autoturisme noi pe benzină și diesel și de vehicule comerciale ușoare în UE vor înceta la acea dată, la fel ca și vânzările de vehicule hibride (benzină-electricitate), în favoarea vehiculelor 100% electrice.  Un studiu realizat de universitatea belgiană KU Leuven arată că cererea de litiu va crește de 35 de ori până în 2050.

Producția mondială de litiu s-a triplat din 2015 până în prezent, pentru a atinge 100.000 de tone pe an începând cu 2021, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Se așteaptă ca această creștere exponențială să continue, iar prețurile vor continua, de asemenea, să crească vertiginos. Decizia UE de a renunța la motoarele termice face parte dintr-o tendință mai largă de recurs la vehicule electrice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), până în 2050 vor circula aproximativ 2 miliarde de vehicule electrice, față de doar 10 milioane în 2022 (cu o creștere a vânzărilor de 35%, până la 14 milioane în 2023).

O problemă în practică

De asemenea, experții se îndoiesc că țările din America Latină își vor construi rapid propria producție de baterii.  Michael Schmidt, cercetător asociat la Agenția Germană pentru Resurse Minerale, a declarat că, în timp ce Argentina, Brazilia sau Mexic ar putea fi într-o poziție bună pentru a face acest lucru, altele – inclusiv Chile și Bolivia – ar putea avea probleme la început. Succesul acestei producții depinde „într-o anumită măsură, de faptul dacă o țară are deja o industrie auto, dacă are deja o industrie locală a lanțului de aprovizionare, dacă are o piață internă de vânzări sau acces pe alte piețe”, a spus el.

Experții sunt de acord că principalul obiectiv al UE ar trebui să fie cooperarea cu regiunea latino-americană  pentru a extrage litiul și a-l introduce pe piață. „Furnizarea litiului nu este o problemă în teorie, dar este o problemă în practică”, a declarat Maximilian Fichtner, expert în baterii și director al Institutului Helmholtz din Ulm.

Există suficiente rezerve de litiu, dar acesta nu este încă disponibil pe piață, deoarece este nevoie de aproximativ 10 ani pentru a transforma o descoperire de zăcământ  într-o mină producătoare, a spus el. Bruxelles înțelege, de asemenea, că trebuie să se asigure că ambele părți beneficiază de parteneriate pentru materii prime – și transformă acest lucru într-un argument de vânzare esențial pentru a se diferenția de China.

UE, „partenerul preferat” al Americii Latine

UE dorește să devină „partenerul preferat” al țărilor din America Latină, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Sonya Gospodinova, precizând că obiectivul este „dezvoltarea în comun a unei industrii competitive, durabile și responsabile pentru extragerea, prelucrarea, rafinarea și reciclarea materiilor prime critice și strategice”.

Nicola Beer, un deputat german Renew care conduce lucrările Parlamentului privind Legea privind materiile prime critice – planul Bruxelles-ului de diversificare a aprovizionării cu materiale cheie – a declarat că „prelucrarea și reciclarea în continuare în Europa trebuie să meargă mână în mână cu crearea de valoare durabilă în țările noastre partenere, în beneficiul populației și economiei locale”.

Un cadru economic „neocolonial”

Acest lucru nu va contribui prea mult la calmarea îngrijorărilor ONG-urilor, care au criticat abordarea UE în ceea ce privește parteneriatele cu regiunea latino-americană, pentru lipsa de garanții sociale și de mediu. Legea UE privind materiile prime critice, a declarat Alejandro Gonzalez, avocat specializat în drepturile omului la Centrul de Cercetare a Corporațiilor Multinaționale, va „consolida cadrul economic neocolonial, în care țările bogate în materii prime sunt forțate să joace rolul celor care aduc resurse în țările din Nordul Global”.

Piața globală de litiu, supusă la presiuni puternice

Litiul este una dintre componentele cheie ale bateriilor pentru vehicule electrice. În 2022, litiul era prezent în aproape 90% din baterii: bateriile litiu-nichel-magneziu-cobalt (LNMC) reprezentau 60% din piață. Urmate de bateriile litiu-fier-fosfat (LFP) cu o cotă de puțin sub 30%. Aproximativ 60% din cererea de litiu a fost destinată bateriilor pentru vehicule electrice, față de aproximativ 15% în 2017.

Confruntată cu această cerere în creștere, oferta globală de litiu este supusă unor tensiuni puternice. În 2021 și 2022, cererea a depășit oferta, în pofida creșterii cu 180% a producției din 2017 încoace. Potrivit AIE, lumea s-ar putea confrunta cu o penurie de litiu până în 2025. Ca răspuns la aceste schimbări, piața mondială a litiului este supusă unei atenții maxime din partea speculatorilor, a constructorilor de automobile și a producătorilor de baterii, care încearcă să își asigure aprovizionarea și marjele de profit.