Diferențele dintre făina de grâu și cea din insecte. Explicațiile și recomandările unui specialist

Care sunt diferențele dintre făina de grâu și cea din insecte, conform unui specialist? Aceasta din urmă are numeroase avantaje, dar poate veni și cu anumite riscuri, spre deosebire de cea obișnuită.

Diferențele dintre făina de grâu și cea din insecte. Explicațiile unui expert

Făina de grâu este cea mai folosită în panificație, însă are un dezavantaj, spre deosebire de făina din insecte. Pe de altă parte, în cazul acesteia din urmă, există și anumite riscuri.

Potrivit studiilor științifice, proteinele de origine animală sunt cele mai bune deoarece asigură un raport echilibrat atât în cantitate, cât și în calitate. Proteinele vegetale nu asigură aminoacizii esențiali în cantitățile stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.

“Produsele obținute din insecte aduc un aport proteic major, dar anumite studii invocă un dezechilibru între aminoacizi, în special metionină și glizină, comparabil cu laptele de soia”, a explicat profesorul universitar Petru Alexe, fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria  Alimentelor din Galați, pentru Adevărul.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Făina de insecte conține o cantitate mai mare decât cea de grâu. Aceasta din urmă este utilizată în panificație datorită amidonului pe care îl conține. “Sistemul reulogic al pâinii este dat de proteina numită gluten. Structura și învechirea pâinii este dată de starea amidonului. Nicio proteină din insecte nu poate înlocui proprietățile formidabile de formare reovâscoelastică a făinii de grâu.

În schimb, fâina de insecte poate fi folosită pe alte zone, ca adaosuri în paste, mâncăruri și inclusiv în dulciuri”, a mai spus medicul Petru Alexe, care este, totodată, unul dintre cei mai buni și mai premiați specialiști în inginerie alimentară de la noi din țară.

Cu ce riscuri vine făina de insecte

Produsele pe bază de insecte nu sunt nici ele lipsite de riscuri. De altfel, se folosesc sute sau chiar mii de insecte, care conțin acidul formic și acidul fitic, mai mulți factori antinutriționali, aspectul alergenic, precum și factorii microbiologici. Pentru ca insectele să nu fie dăunăoare, acestea trebuie să fie tratate termic foarte bine.

“Aceste insecte pot fi purtătoare de germeni microbiologici, asta însemnând bacterii și virusuri care pot afecta sănătatea umană.

Digisport.ro

Emoție pură! Nadal a fost eliminat și și-a luat rămas-bun: ”O amintire de neuitat”. ”Râuri” de lacrimi în loja sa

Tocmai de aceea recomandarea noastră este ca aceste insecte să fie tratate termic foarte bine fie în fabrică, în ciclul de producție, fie la nivel gastronomic. Ideea este să hrănim, nu să îmbolnăvim lumea”, a mai explicat medicul.

În acest moment, peste 2 miliarde de oameni, adică 25% din populația lumii, consumă în mod curent insecte. Acestea reprezintă “nu numai o sursă de proteine, ci și o sursă de minerale și de vitamine”, a mai adăugat medicul Petru Alexe.

Mai mult, insectele conțin chitină, care nu se poate digera, însă funcționează ca o fibră alimentară și poate asigura o echilibrare a sistemului digestiv.

Cu toate acestea, sunt și țări în care consumul de insecte este privit cu scepticism. De exemplu, Italia a interzis acum o lună utilizarea făinii fabricate din greieri, lăcuste și larve de insecte în pizza și paste.

Comercianților din Italia li se va cere ca aceste produse să fie delimitate clar pe rafturile magazinelor. Autoritățile italiene au interzis și carnea cultivată din celule stem în laborator.