Din ce se face brânza mixtă, de fapt? O găsim în piețele din România, însă nu multe persoane știu ce conține aceasta. Românii merg pe încredere și sunt siguri că producătorii le oferă produse de cea mai bună calitate.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, a dezvăluit din ce se face brânza mixtă găsită în piețe. Totodată, el a adus în discuție și falsificarea anumitor alimente din rafturile magazinelor.
Invitat în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN, acesta a dezvăluit că cel mai falsificat produs din lume este uleiul de măsline. De altfel s-au făcut mai multe descoperiri în acest sens.
Și nu este singurul. Spre exemplu, spune Alexandru Cîrîc, unele produse conțin îndulcitori, iar unele persoane cred că în realitate cumpără cu totul altceva. Iar lista se pare că e una cu mult mai lungă.
Revenind, deci, din ce se face brânza mixtă, de fapt? Printre altele, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare a adus în discuție și acest subiect. Potrivit acestuia, românii ar fi bine să fie atenți când cumpără brânzeturi din comerț.
Brânza de Sibiu, spre exemplu, e produsă doar de câțiva producători testați. De cealaltă parte, sunt produse la raft care par fi același lucru, însă nimeni nu garantează originea efectivă a acestora.
”Brânza de Sibiu este produsă doar de câțiva producători oarecum testați. De foarte multe ori, noi spunem că este telemea de Sibiu, dar nu ne garantează nimeni originea efectivă și nici în laborator nu o putem detecta”, a explicat Alexandru Cîrîc.
Din ce se face brânza mixtă, de fapt? Despre acest produs, specialistul spune că unele cantități ne pot induce în eroare. În momentul în care cumpărăm produse din piețe, nu prea putem afla detalii.
Pe de altă parte, dacă alegem să mergem în magazine, eticheta ne poate spune mai multe. În acest mod vom știi dacă într-adevăr consumăm brânză de oaie sau de vacă. Iar un alt sfat esențial este să citim eticheta din spate. Ceea ce vedem pe față, spune specialistul, este doar ”marketing”.
”Putem să spunem în laborator că, într-adevăr, brânza are oaie, sau că nu are vacă, sau că nu are capră sau că e de oaie, de capră. Dar atunci când găsim o telemea mixtă nu o înseamnă că este telemea de oaie și de vacă, înseamnă că este telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie.
Trebuie să vedem și aceste subterfugii ale marketingului alimentar. Nu este telemea de oaie, este telemea cu lapte de oaie, asta înseamnă că pe lângă laptele de vacă are și lapte de oaie.
Aceste lucruri sunt jocuri de cuvinte pe etichete, pe care trebuie să le și interpretăm. Să învățăm să interpretăm etichetele și să citim foarte atent de fiecare dată. Nu doar eticheta frontală a produsului și ce scrie pe spate. Pentru că ce e pe față este marketing, ce este în spate este ceea ce ar trebui să fie”, a mai spus directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.