Trei ani de pușcărie pentru critici aduse politicienilor. Cum au modificat parlamentarii Codul penal după modelul lui Putin

Camera Deputaților a votat luni, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care instigarea la violență, ură sau discriminare împotriva unui grup sau a unei persoane pe motiv de apartenență politică se pedepsește cu până la trei ani de închisoare.

Discriminarea pentru apartenență politică

Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost trimisă președintelui Iohannis pentru promulgare. În noul format, art. 369 privind incitarea la violență, ură sau discriminare statuează că: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în textul de lege.

Trebuie subliniat că în actualul Cod penal, la art. 369, este prevăzută infracțiunea de incitare la ură și discriminare, însă nu și incitarea la violență, forma cea mai gravă, și nici nu sunt definite categoriile de persoane.

Modificarea în cauză a Codului penal a venit și din necesitatea de a pune în acord legislația națională cu directiva europeană ce impune sancționarea infracțiunilor de natură rasistă și xenofobă. Astfel, anul trecut art.369 este modificat într-o formă apropiată de varianta actuală, fiind introdusă incitarea la violență și categoriile de persoane supuse discriminării, inclusiv pe baza opiniilor sau apartenenței politice. În martie 2019, președintele Iohannis sesizează Curtea Constituțională (CCR), curte care decide că legea este neconstituțională pe motiv că nu este suficient de clară.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

În faza de reexaminare, Senatul României a adoptat o nouă versiune, ce cuprindea o listă lungă de criterii de discriminare și care se încheia cu formularea „orice alte criterii asemănătoare”, o formulare vagă care dispare din ultima versiune adoptată luni de Camera Deputaților.

Unde apar riscurile unor abuzuri

Experții în Drept sunt de părere că prin această transpunere a directivei europene, transpunere ce trebuia implementată încă din anul 2010, sunt deschise două căi majore pentru abuzuri: prima vizează includerea incitării la discriminare, discriminarea fiind deja definită drept contravenție prin ordonanța 137.2001, și care lasă loc unor interpretări prin care orice critică poate fi definită drept o discriminare.

„Guvernul și Parlamentul au tot bâlbâit-o până s-au extins dincolo de ce trebuiau să facă pentru transpunerea deciziei-cadru. Și a ieșit ceva cu potențial și mai mare de abuz și în același timp cu posibilitatea ca faptele care trebuiau să fie incriminate să rămână nepedepsite.

Dacă se incrimina numai incitarea la ură și violență mai era cum mai era, dar noi avem și discriminare. Care în același timp ar putea fi și contravenție, pe art.15 din O.G. 137/2001. Care contravenție e la fel de neclară, cu lista deschisă de criterii și orice potențială critică încadrabilă ca fapta de discriminare, „bunăvoință” să existe. Care sunt criteriile de departajare între infracțiune și contravenție, mai ales împotriva unor politicieni, sper să nu aflați pe pielea voastră. Să mai zic cât de aiurea e (chiar și în prezent) că discriminarea să fie contravenție și incitarea la discriminare să fie infracțiune”, a scris pe Facebook avocata Diana-Olivia Hatneanu.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Mircea Toma, membru CNA, susține că din lege trebuie eliminate tocmai aceste două aspecte ce pot deschide seria unor potențiale abuzuri. În opinia sa, în actuala formă, legea pare mai degrabă de sorginte putinistă, putându-se incrimina orice critică legitimă la adresa unui politician.

„Decizia cadru a Consiliului JAI a venit ca să îndrepte o lacună importantă a Codului penal, din care lipsea rasismului și xenofobia ca ținte ale posibilelor violențe. După nici 12 ani, avem intervenție în Codul penal și sunt două puncte majore vulnerabile. Primul, faptul că este alăturat incitării la violență și ură, și cuvântul discriminare. Discriminarea o găsim manifestată foarte frecvent în societate, uneori chiar și prin gesturi minore – de exemplu nu te lasă să intri într-un club dacă ești cu o culoare ca fiind interpretată ca apartenență la rasă. Dar discriminarea este penalizată în România ca fiind o contravenție. Dacă discriminarea este contravenție, cum devine faptă penală incitarea la discriminare? Adică faci închisoare dacă inciți la ceva pentru care nu ești decât amendat?

Prezența cuvântului discriminare este o poartă deschisă către abuzuri. Poți interpreta ca fiind discriminare o critică. Și aici vine al doilea aspect. În lista de categorii de persoane care sunt protejate de acest articol, apar și persoanele care aparțin unui partid politic, sau care au opinii politice. Din momentul ăsta, spațiul pentru abuzuri este deschis la nesfârșit. Orice sprânceană ridicată la adresa unui vecin care a exprimat păreri politice poate cădea sub incidența ei. Ce să mai vorbim de politicieni, care ar putea folosi acest instrument ca să intimideze în primul rând presa. Aici este marele pericol. Nu are ce căuta această categorie de persoane în lege. Dacă cineva vine, de exemplu, și scrie pe Facebook „susținătorii AUR sunt rasiști”, este pasibil de închisoare.

Rusia are deja acest regim. Deci, modelul Putin este pregătit, integrat, în acest articol de lege. Acest articol instalează un instrument de cenzură cu bază legală”, a declarat pentru FANATIK Mircea Toma.

Ionuț Codreanu, de la organizația non-guvernamentală ActiveWatch, este de părere că genul acesta de spețe, în care o persoană sau un grup de persoane sunt criticate pentru apartenența  la un partid anume nu intră la categoria discursului de instigare la ură. Acesta avertizează că, dacă va fi promulgată, legea ar putea deveni un instrument important pentru toți politicienii în lupta lor cu jurnaliștii.

„La o primă analiză, ce pare dubios este faptul că hate-speech-ul este despre caracteristici protejate, etnie, rasă, religie, gen, etc., și nu prea există practica de a asocia și credințele politice sau de afiliere politică, pentru că nu te-ai născut membrul unui partid. Discursul, mai ales pe rețelele de socializare, poate fi extrem de violent, inclusiv de tipul „toți USR-iștii ar trebui urcați în trenuri și deportați” – asta intră cumva sub incidența rețetei clasice de hate-speech, dar nu ai elementul de particularitate. Ești USR-ist pentru că ai ales să fii USR-ist.

Cred că reglementarea în cauză este puțin în afara spiritului și preocupărilor la nivel comunitar legate de combaterea rasismului, discriminării și discursului instigator la ură. Ai o problemă de drept comunitar care e rezolvată românește ce pare să criminalizeze excesiv discursul și exprimarea. E o modificare care aduce și mai multă putere Codului penal, și dacă ești de rea credință orice cetățean ar putea să-i cadă victimă. Probabil va fi folosită pentru adversari, jurnaliști. Însă, dacă vrei să faci rău, acum, cu acest instrument, chiar o poți face.

E foarte bizar, pentru că actele de discriminare și rasism, în momentul de față, conform legislației, sunt analizate în legea civilă, deci sunt considerate contravenție. Acum, dintr-o dată, este analizată și dintr-o perspectivă penală. Îți da fiori. Adică toți politicienii se plimbă pe la CNCD unde își mai iau câte-o sancțiune, ori eu dacă mă apuc să scriu tâmpenii, s-ar putea să mă trezesc cu dosar penal”, a declarat Ionuț Codreanu pentru FANATIK.

Legea trebuie respinsă de Curtea Constituțională

Avocații sunt de părere că în actuala formă legea ar putea da naștere unor astfel de abuzuri și susțin că ea ar trebui revizuită de către CCR.

„Includerea unui delict de opinie pe zona politică nu este în regulă. Instigarea la comiterea unor infracțiune este o infracțiune în sine, dar să te duci să spui că partidul X, Y sau Z este în neregulă pentru că uite ce opțiune proastă are, și treaba asta să fie considerată un delict de opinie este chiar riscant. Intră clar în zona protejată de dreptul la liberă exprimare.

Pare o situație ciudată, în care parlamentarii par că încearcă mai mult să se protejeze singuri. Practic, un politician sau un fost politician, poate să vină și să spună că eu sunt linșat public pentru că în trecut mi-am exprimat adeziunea la partidul X. Asta e marea problemă. Nu cred că va rămâne în picioare la Curtea Constituțională”, a declarat pentru FANATIK avocatul Adrian Cuculis.

Fostul deputat UDMR, avocatul Péter Eckstein-Kovács, este de părere că în actuala sa formă legea încalcă dreptul la liberă exprimare și prezintă riscul clar al unor abuzuri, și susține că Avocatul Poporului va trebuie să se sesizeze pe această modificare.

„Dacă ne uităm la criteriile de discriminare care sunt în Ordonanța 137/2000 privind interzicerea actelor de discriminare, acolo este prevăzută și discriminarea pe criterii de credințe politice, sau de apartenență politică. Ceea ce este corect, pentru că dacă cauți un zugrav la primărie nu o să poți pune drept criteriu că acesta poate fi numai de la PSD sau USR de exemplu.

Aici însă e vorba de instigarea la ură, iar legislația țărilor europene are deja stabilite lista acestor criterii – introducerea ideii de apartenență politică poate da naștere unei cenzuri, să ai grijă ce spui, ce vorbește, pentru că nu te amendăm, dacă nu te băgăm la zdup direct. Cred că Avocatul Poporului se va sesiza din acest punct de vedere și Curtea Constituțională, ca de obicei, va legifera în locul Parlamentului. Pentru că dacă în cazul altor categorii, cum este ura de rasă, lucrurile sunt clare, cum se va aplica asta cu credințele politice mi se pare greu de anticipat, și în mod clar există o doză de risc. E o limitare ne-necesară a dreptului la liberă exprimare”, a declarat pentru FANATIK, Péter Eckstein-Kovács.

Apartenența politică similară cu apartenența religioasă

Avocatul Cristian Alexandru Surcel este de părere că includerea apartenenței politice nu este greșită în principiu, pentru că, la fel ca și orientarea religioasă, ține de alegerea fiecăruia. În opinia sa, este la fel de incorect ca oamenii să fie supuși unei campanii de linșaj public nu pentru faptele lor ci pentru apartenența la un partid.

„Într-adevăr apartenența sau opinia politică nu este ceva atât de înafara controlului persoanei, cum este rasa, sexul, orientarea sexuală, naționalitatea, etc.. Putem face însă o comparație cu religia, unde, de asemenea avem legislație foarte clară că nu este permisă discriminarea, dar religia totuși ți-o mai poți alege. Deci seamănă puțin situațiile.

Chiar dacă provii dintr-o familie, și de mic copil părinții au făcut o alegere pentru tine, religios vorbind, tu poți să ți-o schimbi în timpul vieții. Nu-ți poți schimba culoarea pielii, nu poți să te transformi din român în rus, sau mă rog, dacă o faci asta spune ceva despre caracterul tău, dar în schimbi din creștin poți să te faci musulman, sau vice-versa. Până la urmă este o chestiune de conștiință. Nu este o chestiune pentru care cineva să fie condamnat, altfel decât poate de tradiția religioasă pe care o părăsește în favoarea alteia. Situațiile seamănă în bună măsură, pentru că și opțiunea politică este o chestiune de conștiință până la urmă.

Ține de conștiința mea dacă eu sunt liberal, socialist, ecologist, etc., și de asemenea nu este normal ca cineva să devină subiectul unui linșaj public doar pe baza, și avem astfel de situații totuși, nu atât pentru faptele sau opțiunile acelei persoane, ci pentru că și-a exprimat o anumită opinie la un moment dat, pentru că s-a înscris sau face parte dintr-un anumit partid politic”, a declarat pentru FANATIK avocatul Cristian Surcel.

Acesta subliniază însă și el că în actuala formă legea pare a lăsă deschis riscul unor abuzuri privind libertatea de exprimare și criticile aduse politicienilor, și subliniază că legea protejează deja incitarea la ură pe motive politice.

„În orice situație de acest gen, diavolul se ascunde în detalii. La o astfel de prevedere contează foarte mult cum va fi aplicat în instanță. Pentru că, într-adevăr, poate deveni cum a mai fost și în anii 90, când existau în lege niște dispoziții asemănătoare, – poate deveni o modalitate pentru parlamentari, politicieni, persoane publice, care evident – și avem și legislație CEDO în sensul ăsta – sunt mai puțin protejate, dreptul lor la intimitate și la imagine e mai puțin protejat decât în cazul persoanelor particulare – astfel de persoane să încerce să folosească această lege pentru a astupa criticile. Și orice critică, chiar și legitimă, să fie transformată în discriminare: „au ce au cu mine pentru că sunt membru PNL, sau PSD”.

Legislația actuală are deja elemente care protejează împotriva incitării la ură sau violență pe motive politice. tot dosarul Mineriadei, toată acuzația de infracțiune împotriva umanității din acel dosar, se sprijină pe o persecuție motivată politic. Acei oameni au fost victimele faptelor din iunie 1990 și toată perioadă următoare, pentru că ei au avut o anumită opțiune politică sau au fost suspectați că au avut o anumită opțiune politică”, a mai declarat avocatul Cristian Surcel.