Doctorul român care s-a spânzurat de 12 ori pentru a face studii științifice. Mulți au rămas uimiți de faptul că a supraviețuit, în pofida numeroaselor tentative de ”sinucidere”. Însă, se pare că pasiunea lui pentru profesie a fost mult mai puternică.
Este vorba despre Nicolae Minovici, fratele legistului Mina Minovici, al cărui nume îl poartă astăzi Institutul Național de Medicină Legală. Pentru a vedea efectele agoniei prin autoștrangulare, doctorul a decis să decurgă la o cercetare cu riscul vieții, fiind chiar el cobai.
În anul 1904, Nicolae Minovici avea să creeze istorie în medicină, prin publicarea unei lucrări atent analizate, ”Studiu asupra spânzurării”. În aceasta, el a dezvăluit cum s-a sufocat de 12 ori, în diferite moduri, pentru a observa cum se comportă organismul în acel moment.
”Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simțeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu și apoi un văl negru.
Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufletești fel de fel de icoane. Apoi am simțit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică și totul se făcu negru. Am pierdut simțul rațiunii”, este relatarea medicului despre prima experiență a autostrangulării.
La un moment dat, Nicolae Minovici s-a spânzurat singur de la 2 metri înălțime. De data aceasta senzația sufocării a fost mai puternică, pleoapele și căile respiratorii închizându-i-se rapid, iar un ”muget sinistru i-a pătruns în urechi”.
”Pleoapele mi s-au închis cu forță, parcă de o putere nevăzută. Am simțit apoi cum mi se închid căile de respirație, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia”, mai relatează Nicolae Minovici.
Medicul s-a remarcat și prin faptul că, în timpul studiilor, a reușit să identifice un hoț cu ajutorul urmelor de la mâini. A fost primul român din țară care a descoperit un autor al unui furt pe baza amprentelor. Metoda lui este valabilă și astăzi.
În 1926, Nicolae Minovici a pătruns în politică, fiind primar al sectorului III Albastru, ce cuprindea mahalalele: Grozăvești, Rahova, Mandravela, Cotroceni, Dealul Spirii, 13 Septembrie și Șerban Vodă. Datorită lui s-au curățat acest locuri și s-au pavat.
Mai mult, medicul, devenit primar, a transformat maidanale în parcuri, a construit un cămin pentru cerșetori și măturători și primele WC-uri la subsol, din București. Pe lângă acestea, a oferit burse elevilor eminenți din comuna Băneasa.
Nicolae Minovici avea și un suflet bun, împrumutând cu bani și salvând din necaz o mulțime de localnici. Văzând cât este de implicat și că este diferit față de alți edili, oamenii din Băneasa l-au ales primar fără ca măcar el să-și depună candidatura.
Nici în ultimii ani de viață doctorul Minovici nu a încetat să facă fapte bune. Casa, o fermă și o colecție de artă populară le-a donat Primăriei din București, în 1934. Treptat, banii i-a donat copiilor sărmani. Când a ieșit la pensie, a fost numit președinte al Colegiului Medicilor din țară, iar la trei ani de la pensionare i s-a depistat un cancer în laringe. Cu toate că în 1940 a fost operat la Viena, un an mai târziu a murit.