Doi dintre patronii clubului Colectiv încearcă să ”forțeze” ieșirea din închisoare, după ce anul trecut au fost condamnați definitiv în cazul incendiului din 2015.
Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea, condamnați la 8 ani, respectiv 6 ani și 4 luni de închisoare, au formulat contestație în anulare, procedură admisă ”în principiu” de Curtea de Apel București.
Admiterea în principiu a contestației în anulare reprezintă o verificare prealabilă judecății de fond, în care instanța verifică dacă cererea este făcută în termenul stabilit de lege și dacă în susținerea acesteia au fost invocate dovezi care nu apar în dosarul inițial.
În cazul în care contestația în anulare este admisă în principiu, încheierea instanței este definitivă și nu mai poate fi atacată de părțile din dosar. Pe de altă parte, admiterea în principiu nu este echivalentă cu o decizie finală favorabilă părții solicitante, aceasta urmând să fie stabilită abia după judecarea pe fond a cererii, care va începe în februarie.
Pentru cei doi patroni, este o ”victorie de etapă”, urmând ca mai departe să-i convingă pe judecători să anuleze decizia de condamnare din dosarul Colectiv.
În aceeași situație se află și Marian Moise, unul dintre pirotehniști, condamnat la 6 ani și 10 luni de închisoare, a cărui contestație în anulare a fost admisă ”în principiu”. În schimb, Alin Anastasescu (al treilea patron), Antonina Radu (pompier) sau Cristian Popescu Piedone (primar) și-au epuizat aceste forme de atac, după ce le-au fost respinse contestațiile în anulare. În prezent, aceștia au formulat recurs în casație, procedură care se află pe rolul Curții Supreme.
Dosarul Colectiv s-a finalizat în mai 2022, la șase ani și jumătate de la incendiul devastator în care 65 de persoane și-au pierdut viața. A fost unul dintre cele mai complexe și stufoase dosare din istoria recentă a justiției din România, la finalul căruia inculpații au fost trimiși în spatele gratiilor iar judecătorii au acordat despăgubiri materiale victimelor de circa 60 de milioane de euro.
În septembrie 2022, Guvernul României a deblocat suma respectivă, iar plățile au început să fie realizate prin intermediul ISU București Ilfov. Între timp, părțile civile din dosar începuseră procedurile de executare silită, riscând blocarea conturilor unor instituții precum Primăria sectorului 4 sau ISU.
”În cursul săptămânii trecute, sumele alocate de Ministerul Afacerilor Interne, destinați păgubiților din dosarul Colectiv au intrat în contul ISU București Ilfov. Pot să vă confirm că până vineri, 9 septembrie, toate solicitările au fost procesate iar banii au ajuns în conturile victimelor sau familiilor din dosarul Colectiv”, a declarat Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU București-Ilfov, pentru FANATIK.
Paradoxal, după tragedia din Colectiv, niciunul dintre inculpați nu și-a asumat răspunderea pentru incendiul care a dus la moartea tinerilor din club.
Patronii susțin că în seara tragediei au închiriat localul și că nu s-au implicat în niciun fel în organizarea concertului, în timp ce primarul Piedone susține că tot ce a făcut a fost să semneze documente, fără să încalce în vreun fel legea, lucru pe care-l fac toți primarii din România.
În seara tragediei, clubul Colectiv a fost închiriat de Alex Pascu, liderul trupei Goodbye to Gravity, care a fost ucis în incendiu. Singurul supraviețuitor al formației, solistul Andrei Găluț, s-a constituit parte civilă și a primit despăgubiri de 1,4 milioane de euro.