Drogurile și festivalurile de muzică, combinația letală pentru tinerii din România. Specialiștii vorbesc de falimentul unei strategii naționale: „Cu un mesaj de abstinență nu convingi pe nimeni”

Doi tineri și-au pierdut viața și alți 13 au ajuns la spital în stare gravă după ce au consumat droguri de mare risc în cele trei zile în care, în Capitală, a fost organizat festivalul de muzică electronică SAGA. Experții în sănătate susțin că acest episod tragic arată falimentul politicilor antidrog implementate în țara noastră, politici ce au rămas captive unei paradigme punitive.

Drogurile și festivalurile de muzică, combinația letală

Cele trei zile ale festivalului de muzică electronică SAGA, organizat în București în acest weekend, au avut un bilanț tragic: doi tineri și-au pierdut viața iar alți 13 au ajuns la spital în stare gravă ca urmare a consumului de droguri de mare risc. În cele trei nopți de festival, la care au participat peste 70.000 de persoane, nu mai puțin de 97 de persoane au avut probleme medicale, cinci tineri ajungând la spital în stop cardio-respirator, iar un altul, în vârstă de doar 25 de ani, a decedat chiar în ambulanță. Luni, autoritățile au transmis că au fost constatate 129 de infracțiuni, 119 dintre acestea vizând traficul și consumul ilicit de droguri.

Merită notat că încă din prima seară a festivalului trei tineri au ajuns la spital în stare gravă, alți 22 au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar un altul, în vârstă de 25 de ani, și-a pierdut viața în urma unei supradoze. Bilanțul acesta negru a continuat pe durata tuturor celor trei zile de festival, în a doua zi alți 39 de tineri au avut nevoie de îngrijiri şi alți cinci au ajuns la spital, iar în a treia zi alți cinci au ajuns la spital în stare gravă, iar 36 au avut nevoie de îngrijiri medicale. Nu doar că știrile privind efectele periculoase ale drogurilor consumate la festival nu i-au descurajat pe tineri, dar nici măcar prezența în cadrul festivalului a reprezentanților Agenției Naționale Antidrog, care au avut un cort cu pliante și informații privind riscurile consumului de droguri.

Psihologul Mihai Copăceanu, autorul unei cărți despre consumul de droguri în rândul tinerilor, susține că există anumite festivaluri de muzică care sunt asociate cu consumul unor anumite droguri și subliniază că există o categorie de tineri care așteaptă aceste festivaluri în special pentru posibilitatea de a consuma un anume drog specific. Pe lângă categoria celor dependenți de droguri, Mihai Copăceanu susține că cea mai expusă riscurilor e categoria tinerilor care merg la aceste festivaluri pentru socializare și distracție, dar ajung să consume droguri din cauza anturajului.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Acești tineri vin în esență pentru muzică, pentru socializare, pentru distracție, poate consum de alcool, dar, sub influența grupului de prieteni, încearcă o pastilă sau o linie. Pentru ei riscul este mai mare, pentru că n-au încercat astfel de substanțe și nu știu ce reacții vor avea”, a declarat, pentru FANATIK, psihologul Mihai Copăceanu.

Autoritățile vin cu mesaje irelevante

În opinia psihologului Mihai Copăceanu susține că în România autoritățile au rămas blocate într-un mesaj de abstinență de tipul „spune nu drogurilor”, mesaj care s-a dovedit ineficient nu doar în țara noastră, dar și Occident.

„În mod clar, noi în România nu avem politici de harm-reduction, și, din cauza unor prejudecăți, mergem mai mult pe un mesaj direct „spune nu drogurilor”, „nu consuma, drogurile fac rău”, etc.. Această politică vine în contradicție cu politicile din Occident, vorbim în special de Europa, dar și de Statele Unite, unde specialiștii și-au dat seama că nu poți să ai un mesaj de abstinență de la droguri care să fie adresat unor consumatori și care să se dovedească a fi eficient. Și atunci, ceea ce poți să faci este să reduci efectele negative ale drogurilor și poți să înveți, să ajuți consumatorul cum să nu aibă mai multe probleme datorită consumului de droguri. Ceea ce în România, din păcate, noi nu avem”, a spus Mihai Copăceanu.

De altfel, mai multe voci au subliniat că Agenția Națională Antidrog (ANA) a venit în aceste zile ale festivalului cu un prim mesaj în paradigma harm-reduction. „Nu amesteca energizantele cu ecstasy. Ai grijă de inima ta! Atmosfera de la festival îți poate da toata energia de care ai nevoie! Hidrateaza-te! Distrează-te la festival, dar ai grijă de tine! Noi suntem aici să te ajutăm să ajungi acasă în siguranță! Cei dragi te asteaptă!”, a postat ANA pe pagina de Facebook a instituției, sâmbătă dimineața. Deși pagina de Facebook a agenției antidrog are 18.000 de urmăritori, postarea de sâmbătă a strâns doar 161 de reacții, 27 de comentarii și 25 de redistribuiri.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Psihologul Mihai Copăceanu susține că doar printr-un astfel de mesaj, statul român nu are cum să ducă o politică eficientă pentru combaterea efectelor secundare negative în rândul tinerilor ca urmare a consumului de droguri.

„ANA, dar și alte agenții, nu au un mare impact, iar cei mai mulți tineri nici nu au auzit de această agenție. Aceste măsuri de harm-reduction sunt necesare și noi avem nevoie ca tinerii să găsească informații sănătoase și sigure pentru că, fără îndoială există o curiozitate pentru acest subiect, iar alternative sunt fie anturajul, unde evident nu există cea mai bună expertiză, fie se îndreaptă spre internet, unde, din nou, lucrurile sunt extrem de subiective și deformate. E nevoie de măsuri eficiente care să ajungă la tinerii consumatori înainte ca lucrurile să devină grave, iar acest lucru nu se poate realiza prin mesaje de tipul „nu consuma”.

Pentru cei care deja au devenit consumatori acest tip de mesaj este total irelevant. În aceste cazuri s-a dezvoltat deja o anumită relație cu drogurile, tinerii spun că „mie îmi place cea ce simt, știu că mi-a fost rău, știu că am slăbit, că nu am mâncat, că m-am amețit, dar vreau să mai dau o dată”, a mai declarat Mihai Copăceanu, pentru FANATIK.

Medicul psihiatru Eugen Hriscu, de la clinica ALIAT, susține că autoritățile, dar și organizatorii au fost mai degrabă interesați de o acțiune de PR și nu de măsurile dovedite a avea efect în a reduce astfel de evenimente tragice.

„Toată lumea, atât oficialii de la ANA cât și patronii de la SAGA, știe că festivalurile sunt ocazii de consum. A pretinde altceva e pură ipocrizie. De asemenea, domnii polițiști de la ANA și domnii patroni de la SAGA cunosc foarte bine care sunt intervențiile dovedite eficiente în prevenirea deceselor și cazurilor de intoxicație gravă la festivaluri: testarea anonimă a pastilelor pentru decelarea celor care conțin substanțe periculoase (majoritatea consumatorilor aruncă pastila sau substanța după ce primesc un rezultat care indică prezența unor adulterați); zonele de tip chill-room unde se găsesc profesioniști pregătiți să identifice manifestările care anunță o evoluție gravă a stării de intoxicație și apă disponibilă gratis”, a scris pe Facebook medicul Eugen Hriscu.

Un eșec pentru autorități

Psihiatrul Gabriel Diaconu este de părere că în acest moment România nu are o strategie națională credibilă care să privească consumul de droguri, adică o strategie care să includă studii sistematice, o hartă a consumului de substanțe, demografia consumatorilor, profilul psihologic. „Noi avem doar o hartă a infracționalității narcotice, ceea ce este cu totul altceva. Astfel, tot ceea ce auzim constant din partea Ministerului de Interne, al Ministerului Justiției și al ANA este că România nu este o țară de destinație ci una de tranzit, ni se arată arborele punitiv al poveștii și nicidecum arborele terapeutic”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Diaconu.

De altfel, ultimul raport privind situația drogurilor în România în anul 2020, publicat de ANA la începutul anului 2021, menționează că în anul 2019, din cauza consumului de droguri și-au pierdut viața 45 de persoane. Autorii subliniază însă că nu au putut obține datele necesare din 25 de județe din țară, altfel spus, autoritățile au pus la cale o strategie antidrog fără datele din mai mult de jumătate din țară. În plus, principalii indicatori urmări sunt în continuare numărul de dosare penale soluționate, persoanele cercetate și trimise în judecată sau persoanele condamnate și pedepsele primite.

Experții în sănătate susțin că autoritățile din România au rămas încă într-o paradigmă punitivă în ceea ce privește problema consumului de droguri. Altfel spus, drogurile sunt încă abordate ca o problemă de siguranță publică și respectarea legii, și nu una de sănătate publică.

„În această zonă, statul nu a fost decât minim interesat să introducă programe, pe care să le și finanțeze, de educație sau care să intervină eficient în comercializarea acestor substanțe. Aici vorbim de vechea discuție de-criminalizare/ legalizare, dar și de strategii de reducere a daunelor secundare, sau ceea ce se numește harm-reduction.

În România, subiectul la nivel de factori decizionali este tabu. Asta pentru că educația formală a românilor este primitivă și irațională în ceea ce privește impactul psihotropelor asupra creierului, adică medicamente sau substanțe cu efect psiho-activ. Și atunci, oamenii din aparatul central de stat ezită, sunt foarte rezervați și mai ales în ceea ce privește modificarea politicilor de tip prohibiție. Există o pudoarea politică în ceea ce privește un astfel de demers. Nu cunosc partid care să-și permită în România să introducă în programul lor de-criminalizarea consumului de astfel de substanțe în scop sanitar. 

Politicile de tip prohibiție se bazează pe o teză care nu este decât în mică măsură argumentabilă pe baza dovezilor că – cu cât interzici mai mult o substanță cu atât mai puțin va fi ea procurată și consumată. Cu alte cuvinte, dacă vrem ca tinerii să nu mai consume aceste droguri, amfetamine sau Ecstasy, tot ceea ce trebuie să facem este să înăsprim pedepsele pentru posesia lor. Argumente pentru această teză sunt din ce în ce mai puțin credibile, iar din punct de vedere psihologic, prohibiția face fructul interzis mai atrăgător”, a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu pentru FANATIK.

Acesta subliniază că, deși în ceea ce privește consumul de marijuana în țara noastră lucrurile au ajuns până în punctul în care consumul este în bună măsură de-criminalizat, rămâne necesară o dezbatere națională privind măsurile eficiente de reducere a efectelor negative în ceea ce privește și alte droguri. Fără un set de măsuri prin care sistemul să fie reformat în lumina concluziilor și datelor celor mai recente studii astfel de tragedii vor continua să se repete.

„Ceea ce s-a întâmplat la acest festival este un eșec și pentru cei de la narcotice și pentru tot ceea ce înseamnă prevenția în fenomenul infracțional și mergând mai în spate, la legislația noastră și sancționarea consumului de substanțe. Noi nu am ieșit din doctrina punitivă. Nu am intrat în discuția curativă, terapeutică încât autoritățile și specialiștii din domeniu să intervină nepărtinitor în această chestiune. Statul român a rămas paternalist, asumându-și o înțelepciune pe care nu o are și își asumă o autoritate care-i lipsește”, a mai precizat, pentru FANATIK, psihiatrul Gabriel Diaconu.