După mașinile fără șofer urmează expansiunea navelor autonome. Dar cine va răspunde de acestea pe mări și oceane?

Revoluția conducerii autonome nu se referă doar la vehiculele terestre. O revoluție digitală este în curs de desfășurare și în domeniul navigației. Navele maritime ale viitorului vor fi, de asemenea, susceptibile de a naviga fără piloți sau echipaje. De fapt, în Belgia există deja nave autonome. Însă, pentru moment, acestea se limitează la navigația interioară.

Navigația autonomă, în plină expansiune

Ministrul belgian pentru Marea Nordului, Paul Van Tigchelt, a semnat, luni, un acord cu Olanda în vederea consolidării cooperării în domeniul navigației autonome, a anunțat acesta în cadrul Adunării Organizației Maritime Internaționale (IMO) care se desfășoară săptămâna aceasta (27 noiembrie – 6 decembrie).

Belgia și Olanda au convenit să își armonizeze procedurile pe cât posibil și să facă schimb de cunoștințe. „În acest fel, țările evită sarcinile administrative inutile și doresc să faciliteze crearea de noi proiecte de navigație autonomă în Marea Nordului pentru acest sector”, explică un comunicat de presă al ministrului belgian. Belgia a semnat deja o declarație de acest tip cu Marea Britanie și cu Danemarca, notează RTBF.

Navigația autonomă este în plină expansiune, iar o mai bună cooperare va facilita companiilor lansarea de noi proiecte în Marea Nordului, a adăugat Paul Van Tigchelt. Belgia, care a pregătit o rezoluție privind securitatea maritimă, susținută de alte nouă țări și organizații, va afla vineri și dacă a fost realeasă pentru a opta oară consecutiv printre cele 40 de state membre ale Consiliului IMO.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Belgia este deja un pionier în dezvoltarea de nave autonome pe mare. În aprilie 2022, după aproximativ șase luni pe mare, Mahi2, o ambarcațiune fără echipaj uman alimentată exclusiv cu energie solară, a ajuns în Martinica. Cei șase ingineri belgieni aflați la originea proiectului au reușit astfel să demonstreze că o ambarcațiune autonomă alimentată exclusiv cu energie solară este capabilă să navigheze pe o distanță lungă fără o prezență umană la bord.

Nu există o reglementare-cadru internațională

O navă autonomă este o navă care poate naviga fără echipaj, datorită unei multitudini de senzori și instrumente de la bord, cum ar fi, printre altele, un radar și o conexiune prin satelit. De asemenea, este echipată cu senzori interni și externi care colectează o gamă largă de date, permițându-i să ia decizii autonome și să interacționeze cu mediul înconjurător.

Un expert de la Serviciul public federal de mobilitate din Belgia, în cadrul Direcției Generale de Navigație, a declarat: „Dorim să fim proactivi în acest domeniu pentru a răspunde la progresele din acest sector și, chiar dacă pentru moment este vorba doar de ambarcațiuni foarte mici, trebuie să ne gândim și să creăm un cadru legislativ care să permită inovația și evoluțiile viitoare. În prezent, nu există un cadru de reglementare internațional pentru navele autonome. Belgia a adoptat primul său decret regal pe această temă în iunie 2021, dar acesta este temporar, în așteptarea unei legislații internaționale, care este în prezent analizată de Organizația Maritimă Internațională”.

Teoretic, multe avantaje

Promotorii acestor proiecte văd multe avantaje în navigația autonomă. Aceasta oferă economii substanțiale, de până la 30-40%, deoarece o echipă redusă poate monitoriza simultan mai multe nave de la un centru de control de pe uscat. De asemenea, se consideră că este mai sigură, deoarece evită accidentele din cauza erorilor umane, care sunt, din păcate, frecvente în transportul maritim.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

În această privință, mai sunt însă multe de demonstrat, ținând cont de varianta terestră, programul Autopilot al Tesla, care face obiectul unor anchete în SUA în urma numeroaselor accidente în care au fost implicate mașinile dotate cu acest program. De asemenea, navigația autonomă este mai ecologică și mai eficientă, deoarece permite o mai bună planificare a mișcărilor navelor.

Cine răspunde?

Navigația autonomă, cu toate avantajele sale, implică, de asemenea, noi riscuri. Atacurile cibernetice amenință securitatea datelor, în timp ce defecțiunile hardware și software pot provoca accidente grave. Răspunderea juridică (la fel ca și în cazul autoturismelor complet autonome) este neclară, respectarea reglementărilor este complexă, iar siguranța navigației reprezintă o provocare. În plus, impactul asupra ocupării forței de muncă și preocupările legate de mediu necesită o gestionare atentă.

Ca o dovadă în plus a acestei dorințe de a progresa în aceste probleme, Belgia, Marea Britanie și Danemarca au semnat un acord, în septembrie, care facilitează navigația autonomă între cele trei țări în Marea Nordului. Marea Nordului este una dintre cele mai frecventate mări din lume de o mare varietate de nave. Multe zone portuare depind de trecerea navelor prin Canalul Mânecii, inclusiv Londra, Anvers, Rotterdam, Zeebrugge, Le Havre, Southampton, Hamburg și multe altele.

Canalul Mânecii, cea mai aglomerată autostradă navală din lume

Într-o lume din ce în ce mai interconectată, transportul maritim a crescut semnificativ în ultimii ani, în mare parte datorită costului său relativ scăzut în comparație cu alte moduri de transport. Pe măsură ce activitatea a crescut, rutele maritime au devenit din ce în ce mai aglomerate, creând zone de tensiune, în special în pasajele înguste, cum ar fi cele din largul Belgiei, și în jurul punctelor nodale cheie, inclusiv în zonele portuare.

Canalul Mânecii este cea mai aglomerată rută maritimă din lume, necesitând crearea de benzi de trafic dedicate de-a lungul coastei engleze în direcția vest-est și de-a lungul coastei franceze în direcția est-vest. În plus, numeroase feriboturi și nave traversează Canalul Mânecii pentru a asigura legături maritime esențiale între Belgia, Franța și Anglia.

Prin urmare, dezvoltarea viitoare a navigației autonome pare din ce în ce mai inevitabilă. Expertul belgian explică: „Când vorbim despre nave autonome, trebuie să definim încă despre ce vorbim. Ce grade de automatizare vom accepta, de la controlul total de la distanță al unei nave maritime până la simpla asistență pentru sarcini tehnice. Nu putem presupune că toate aceste sarcini vor beneficia de același grad de automatizare. Aceste sarcini depind de toată tehnologia, de senzori, de funcțiile de automatizare și de interfețele om-mașină, de reglementări. Pe scurt, există o cantitate imensă de muncă de făcut”.

Patru grade de autonomie

Bineînțeles, nu toate navele vor fi fără căpitan sau fără echipaj în scurt timp. Acest lucru se va întâmpla în etape, iar aici trebuie gândit și la ce sistem va fi pus în aplicare. Există mai multe grade de autonomie identificate de Organizația Maritimă Internațională în cadrul exercițiului de definire a reglementărilor.

Gradul 1 presupune o navă cu procese automatizate și suport decizional: oamenii se află la bordul navei pentru a opera și controla sistemele și funcțiile acesteia. Unele operațiuni pot fi automatizate și, uneori, pot fi nesupravegheate, dar oamenii aflați la bord sunt pregătiți să preia controlul. Gradul 2 presupune o navă controlată de la distanță cu echipaj la bord. Nava este controlată și operată dintr-o altă locație. Marinarii sunt disponibili la bord pentru a prelua controlul și a opera sistemele și funcțiile de la bordul navei.

Gradul 3 presupune o navă controlată de la distanță fără navigatori la bord. Nava este controlată și operată dintr-o altă locație. Nu există nimeni la bord. Gradul 4 presupune o navă complet autonomă: Sistemul de operare al navei este capabil să ia decizii și să determine singur acțiunile care trebuie întreprinse.

Obiectivul internațional este adoptarea unui cod neobligatoriu bazat pe obiective pentru navele de suprafață autonome (Codul MASS), care va intra în vigoare în 2025 și va sta la baza unui cod obligatoriu bazat pe obiective pentru navele de suprafață autonome, programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Controale similare cu traficul aerian

Potrivit experților este de netăgăduit faptul că în acest coridor maritim important se manifestă deja o tendință de control similară cu cel al traficului aerian. Această tendință va continua în următoarele decenii. Asumarea controlului – în care tehnologia informației va juca un rol major – la intrarea în Canalul Mânecii, monitorizarea de la un capăt la altul și reguli de siguranță mai stricte vor fi probabil principalele caracteristici ale controlului maritim pe această cale navală în 2030. Acesta va fi foarte probabil unul dintre cele mai controlate coridoare maritime din lume.

Pe termen lung, va fi necesară crearea unei infrastructuri echivalente cu cea care există în prezent în aviație, care cuprinde centre de control al traficului aerian, dar de data aceasta adaptate la traficul maritim. Belgia aspiră să ocupe o poziție de lider în Europa în acest domeniu. „Prin legislația sa de pionierat și acordurile internaționale, Belgia își propune să devină un lider în gestionarea traficului maritim autonom. Deși în prezent nu există niciun centru de control pentru navele autonome, intenționăm să înființăm unul în următorii zece ani. Am realizat un studiu aprofundat pentru a pune bazele muncii și gândirii pe această temă, precum și pentru a aborda provocările potențiale și a lua în considerare soluții”, a mai spus expertul Serviciul public federal de mobilitate din Belgia.