Elevii români vor să se implice mai activ în viața socială iar vocea lor să se facă auzită la nivel politic. Tocmai de aceea, ei cer ca vârsta minimă de vot să scadă la 16 ani, așa cum se întâmplă deja în unele state europene.
„Și simplul fapt că oferi dreptul de vot unui tânăr este un semn pentru el de a continua să se implice activ în societate, pentru că știe că părerea lui chiar va conta.
Din păcate, vedem că această categorie a tinerilor tocmai pentru că nu are drept de vot într-un număr atât de mare precum al celorlalte categorii sociale nu este ofertată politic”, a declarat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, citat de Adevărul.
Acesta este de părere că, în prezent, elevii sunt folosiți de politicieni doar în timpul campaniei electorale, atunci când aceștia mimează interesul față de problemele tinerilor. După ce campania electorală se încheie, adolescenții sunt, de cele mai multe ori, uitați de decidenții politici.
”De cele mai multe ori, decidenții politici vin către tineri doar atunci când începe campania pentru a-și face puțină imagine și PR, dar când lucrurile se termină, sunt lăsați de izbeliște.
Cel mai bun exemplu este 2022, Anul european al tineretului, care în România nu a fost lansat, deși avem state ale UE care au luat în serios aceste inițiative”, a mai declarat reprezentantul elevilor.
La nivel european, Austria și Malta sunt primele țări unde tinerii de 16 ani pot vota la toate alegerile. În Țara Galilor și Irlanda de Nord, aceștia pot participa doar la alegerile locale și cele parlamentare, în timp ce în Estonia și Germania tinerii pot merge la vot atunci când se decid europarlamentarii.
În România, subcategoria 14-19 ani reprezintă 6,5% din populație. Începând cu 16 ani, tinerii se pot angaja cu acordul părinților și pot răspunde în fața legii.
O inițiativă legislativă privind scăderea vârstei de la care se poate vota a fost luat în discuție ca inițiativă legislativă încă din anul 2022.