Evgheni Prigojin, viral înainte ca Moscova să pornească cenzura. Regimul lui Vladimir Putin, depășit de revolta Wagner

Pentru prima dată după începerea războiului din Ucraina, Vladimir Putin s-a confruntat, nu cu amenințarea „naziștilor” de la Kiev, nici cu NATO, UE sau SUA, care vor să anihileze pașnica Rusie. Ci cu amenințare 100% din interior, în cadrul rebeliunii grupului de mercenari Wagner, condus de Evgheni Prigojin. Rebeliunea eșuată a lui Prigojin a fost comentată și urmărită pe scară largă pe rețelele de socializare precum Telegram, dar și la televiziunea de stat. Cenzura pe internet și în mass-media a fost cu siguranță aplicată, dar într-o măsură mai mică decât ar fi fost cazul în alte condiții. Este aceasta o dovadă că regimul a fost depășit de evenimente?

Evgheni Prigojin, „trădător”, dar lăsat să vorbească

Luni, 26 iunie, șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, în ciuda faptului că a fost catalogat drept „trădător” de către președintele rus Vladimir Putin, a putut publica fără probleme versiunea sa despre rebeliunea care s-a stins în weekend. Și aceasta în Rusia, adică într-o țară care, de-a lungul anilor, și-a perfecționat aparatul de cenzură până la punctul de a fi comparată cu China, țara de referință în acest domeniu.

„Am fost surprins de relativa libertate acordată lui Evgheni Prigojin și susținătorilor săi de a se exprima în ultimele două zile”, recunoaște Evgheni Golovcenko, specialist în dezinformare și cenzură la Universitatea din Copenhaga, în Danemarca. Dar totul a început, totuși, în marea tradiție a regimurilor autoritare dornice să țină informațiile sub tăcere în timpul uneicrize. Astfel că, începând de vineri, agregatorul de știri Google News nu mai era disponibil pentru majoritatea utilizatorilor de internet din Rusia, relatează Washington Post.

Acest lucru a însemnat că era imposibil de accesat linkuri către articole care acopereau evenimentele din Rusia evidențiate de gigantul american al internetului, scrie France 24. În ceea privește Yandex (alternativa rusească a Google) căutările pentru Evgheni Prigojin au condus doar o parte din răspunsuri, a notat Tass, agenția oficială de știri din Rusia. „Comunitățile legate de grupul Wagner pe rețelele sociale au fost, de asemenea, cenzurate rapid”, subliniază Marielle Wijermars, specialistă în politica rusă și libertatea de exprimare pe internet la Universitatea din Maastricht.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Rebeliunea Wagner și criticile lui Prigojin, preluate de televiziunea de stat

În opinia ei „cei care se așteptau ca această criză să servească drept pretext pentru a introduce o cenzură și mai strictă ar fi putut fi surprinși”. De la începutul războiului în Ucraina, tendința a fost ca Big Brother al Rusiei să devină din ce în ce mai dur. Open Observatory of Network Interference, o rețea internațională care monitorizează cenzura pe internet, a analizat creșterea reglementărilor, care a dus la cenzurarea a aproape 500 de site-uri între februarie 2022 și februarie 2023. Legea foarte represivă din iulie 2022, care interzice orice critică la adresa armatei, ar fi fost mai mult decât suficientă pentru a-l face a-i face să dispară de pe internet pe Evgheni Prigojin și pe susținătorii săi – șeful grupului Wagner și-a justificat de mai multe ori rebeliunea prin „greșelile făcute” de către statul major al armatei.

Cu toate acestea, Evgheni Progojin nu a avut nici o problemă în a-și răspândi mesajul pe canalul Telegram. Și, mai surprinzător, televiziunea de stat a preluat criticile sale dure la adresa rachetelor trimise de armată peste capetele mercenarilor  Wagner. „Este adevărat că presa oficială le-au preluat pentru a-l contracara mai eficient pe Prigojin, dar rămâne faptul că a oferit o platformă cuiva care s-a pronunțat împotriva armatei regulate ruse”, subliniază Evgheni Golovcenko.

Cenzura, luată prin surprindere?

„S-ar putea crede că cenzura a fost luată prin surprindere”, spune Evgheni Golovcenko. Dar pentru acest expert, rebeliunea Wagner a demonstrat mai ales că aparatul de cenzură rusesc nu este adaptat la acest tip de situație. „Regimul ar fi putut cenzura totul, dar risca să piardă controlul asupra modului în care evenimentele sunt percepute de populație”, notează el.

Evgheni Golovcenko subliniază că rebeliunea lui Evgheni Prigojin „a devenit virală chiar înainte ca Kremlinul să poată pune în mișcare aparatul cenzurii”. Iar instrumentele de care dispun autoritățile nu sunt foarte eficiente pentru a elimina rapid un mesaj – cum ar fi criticile incredibil de dure aduse de Evgheni Progojin la adresa armatei – care a început deja să facă înconjurul web-ului.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Aceasta este chiar în natura cenzurii care se practică  în Rusia. „În China, sistemul permite cenzura în funcție de cuvinte cheie, împiedicând astfel răspândirea discursurilor anti-regim, în timp ce Rusia are o abordare diferită, care vizează reducerea la tăcere a persoanelor sau organizațiilor percepute ca fiind periculoase pentru sistem”, explică Marielle Wijermars.

Mesageria Telegram, dublă problemă pentru Kremlin

Singura modalitate pentru Kremlin de a face acest lucru ar fi fost să închidă canalele de comunicare prin care Evgheni Prigojin și acoliții săi își promovau „Marșul dreptății”. Cu alte cuvinte, serviciul de mesagerie instant Telegram ar fi trebuit să fie închis. Ceea ce este de două ori problematic. În primul rând, autoritățile nu au dovedit niciodată că sunt capabile să facă acest lucru. „Au încercat fără succes între 2018 și 2020”, spune expertul de la Universitatea din Amsterdam.

În al doilea rând, aplicarea cenzurii ar fi putut genera o situație în care leacul ar fi mai rău decât boala. „O parte dintre responsabilii de la Moscova se informează și prin ceea ce se spune pe Telegram, deoarece nu au încredere în alte surse de informare”, notează Marielle Wijermars. Așadar, ei nu au nici o dorință de a se deconecta de la Telegram. Ca să nu mai vorbim de faptul că această rețea „a devenit foarte importantă pentru comunitatea „milibloggerilor” (comentatori militari), care sunt deja foarte critici la adresa guvernului, iar privarea lor de mijloacele de comunicare ar putea crea și mai multă neliniște și tensiune”, adaugă Evgheni Golovcenko.

Modelul China, modelul Moscova

Confruntat cu o amenințare internă, cum ar fi o revoltă a unui lider al mercenarilor Wagner de care Rusia are mare nevoie pe front, Kremlinul „trebuie să fie capabil să liniștească nu numai populația, ci și armata și serviciile de securitate”, spune Marielle Wijermars. Aceștia din urmă nu se vor lăsa păcăliți dacă cenzorii vor încerca să facă să dispară problema din tastatură. În aceste condiții, tocmai, este mai bine să se recunoască existența problemei „pentru a putea da un semnal puternic că aceasta este sub control”, rezumă ea.

Pentru Evgheni Golovcenko, această criză a arătat că modelul de cenzură rusesc rămâne diferit de cel desfășurat de China. Și asta în principal pentru că utilizatorii de internet din Rusia au încă acces la instrumente dezvoltate de entități care nu sunt în totalitate supuse bunăvoinței regimului în vigoare, ca în China. Rețeaua Telegram, creată de ruși acum exilați în străinătate, rămâne mult mai independentă de puterea politică decât rețeaua chineză Weibo.

Belarus, vasalul Rusiei și noua casă pentru Prigojin

Dar de ce pare Vladimir Putin mai îngăduitor față de Evgheni Prigojin decât față de adversarii săi politici? Acuzat de „trădare” pentru că a condus o rebeliune armată împotriva forțelor rusești, Evgheni Prigojin pare să fi scăpat de mânia Moscovei. De care alții nu au putut să scape: numeroși opozanți din Rusia au fost otrăviți, încarcerați sau uciși. Marți, serviciile de securitate rusești au renunțat la procedurile judiciare împotriva lui Prijonin pentru revoltă armată.

Tot marți, președintele bielorus Alexandr Lukașenko a anunțat sosirea pe teritoriul Belarus a lui Evgheni Progojin, ca parte a unui acord care ar fi pus capăt rebeliunii sale în Rusia. Încă de sâmbătă, 24 iunie, Lukașenko a afirmat sus și tare că a jucat rolul de mediator în această criză fără precedent pentru Vladimir Putin. După ce a acceptat să fie vasalul Moscovei în schimbul menținerii la putere, Lukașenko este acum constrâns să primească mercenarii lui Evgheni Prigojin în țara sa.

Cei care au plătit cu viața

Soarta liderului Wagner contrastează astfel cu cea a altor personalități ruse care au îndrăznit să sfideze regimul lui Vladimir Putin, cum ar fi luptătorul anticorupție Alexei Navalnîi, care execută o pedeapsă de nouă ani de închisoare pentru fraudă și care se confruntă cu un nou proces în care ar putea fi condamnat la 30 de ani de închisoare pentru extremism. În 2020, opozantul rus a supraviețuit unei otrăviri pentru care îl consideră responsabil pe președintele Putin.

La începutul acestui an opozantul Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru „înaltă trădare și răspândirea de informații false despre armata rusă”. Aceasta a fost cea mai severă sentință pronunțată împotriva unui opozant din istoria recentă a Rusiei. Înaintea lui, în februarie 2015, Boris Nemțov, care a jucat un rol important în opoziția față de Putin și care fusese viceprim-ministru în timpul președintelui Boris Elțîn, a fost împușcat de patru ori de la mică distanță pe un pod aflat la doi pași de Kremlin. Cu nouă ani mai devreme, în octombrie 2006, Anna Politkovskaia, un alt critic influent al lui Putin, a fost împușcată mortal în holul blocului în care locuia la Moscova. Și lista continuă.

Grupul Wagner, mai periculos pentru Putin decât opozanții politici

Dar, spre deosebire de opozanții lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin nu este unul dintre ei, potrivit mai multor experți intervievați de Radio-Canada. „Șeful grupului Wagner sfida conducerea militară rusă, nu pe președinte”, explică Maria Popova, specialist în Rusia și profesor asociat la Departamentul de Științe Politice al Universității McGill. „Evgheni Prigojin nu a provocat Kremlinul: scopul său a fost să provoace Ministerul Apărării și poate că se aștepta ca Putin să fie de partea lui. În mod ironic, revolta sa a fost mult mai periculoasă pentru regimul lui Putin decât au fost vreodată activitățile lui Navalnîi și Nemțov”.

Imaginea regimului, grav afectată

Potrivit acesteia, majoritatea opozanților politici ai Kremlinului nu se bucură de o susținere semnificativă în rândul populației rusești, dar autoritățile ruse au luat măsuri dure împotriva lor pentru că își pot permite acest lucru și nu pentru că reprezintă o amenințare la adresa stabilității regimului. Evgheni Prigojin, pe de altă parte, a primit, cel puțin pentru moment, un tratament mai conciliant din partea Kremlinului, deoarece revolta sa a reprezentat o amenințare reală la adresa stabilității țării, adaugă Popova. Prin faptul că a mărșăluit cu oamenii săi spre Moscova, el a spulberat imaginea de forță și control pe care Rusia lui Putin dorește să o proiecteze.

„Kremlinul îi reprimă pe cei slabi și negociază cu cei puternici”

Cercetătorul Ivan Katceanovski, care predă științe politice la Universitatea din Ottawa, este de acord. Oponenții liberali ai lui Vladimir Putin nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru regim. „Mai degrabă, principala provocare la adresa liderului rus vine din partea naționaliștilor și a extremiștilor care consideră că Putin este prea moderat în gestionarea războiului împotriva Ucrainei și a conflictului mai larg cu Occidentul. Prigojin este unul dintre acești adepți ai liniei dure”.  Potrivit lui Katcenovski, scurta revoltă a șefului mercenarilor Wagner ar fi putut degenera în lupte armate la Moscova, ducând la o potențială lovitură de stat în Rusia sau chiar la un război civil. De altfel însuși Vladimir Putin a menționat acest scenariu într-un discurs recent.

Popova mai  subliniază faptul  că, spre deosebire de adversarii politici ai lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin nu este un „outsider”. „Acesta este un război intern în cadrul regimului rus”, explică ea. „Și nu s-a terminat încă”. „Mesajul care poate fi dedus din toate acestea este că Vladimir Putin îi reprimă pe cei slabi și negociază cu cei puternici. În fața forței, el face compromisuri”. Potrivit cercetătoarei, însă, regimul rus a fost slăbit de rebeliunea mercenarilor Wagner: de îndată ce o dictatură autoritară este destabilizată, încep să apară fisuri și provocări din toate părțile.

Paralela cu sfârșitul URSS

„Repercusiunile acestei rebeliuni, chiar dacă a fost de scurtă durată, vor fi probabil semnificative pe termen lung, deoarece expun slăbiciuni ale regimului care nu trebuie văzute”, explică Popova, amintind că URSS s-a prăbușit la doar patru luni după o tentativă de puci la Moscova, în august 1991, menită să inverseze procesul de democratizare început cu șase ani mai devreme de către președintele sovietic de la acea vreme, Mihail Gorbaciov. „Nu vreau să fac paralele, dar acea lovitură de stat din 1991, care a durat doar trei zile și a eșuat în cele din urmă, a fost de fapt începutul sfârșitului pentru Gorbaciov”.