Fondurile europene în România: proiecte multe, implementare greoaie. Județele sărace folosesc puțin banii ce le-ar scoate din subdezvoltare

Absorbția fondurilor europene în România a devenit mult mai eficientă decât în primii ani de după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007, însă în continuare există probleme în folosirea banilor europeni, precum nivelul redus la plăților efective făcute de către Comisia Europeană a facturilor trimise din România, precum și distribuția inegală a banilor europeni de la un județ la altul.

România stă bine la proiecte, prost la implementare

„Rata de absorbție a fondurilor europene de 64,5% plasează România la un nivel egal cu Germania și foarte aproape de Franța (65%), depășind state membre vechi, precum Belgia (59%), Italia, Spania ori Olanda (fiecare cu puțin peste 56%). Procentul reprezintă 22 miliarde euro, bani intrați în țară din totalul de 35,2 miliarde euro alocat României pentru exercițiul financiar 2014-2020”, a anunțat, miercuri, premierul Nicolae Ciucă, într-o postare pe Facebook.

Datele menționate de primul-ministru confirmă accelerarea folosirii fondurilor alocate în timpul precedentului exercițiu financiar al Uniunii Europene, când României i s-au alocat 41,6 miliarde de euro, dintre care 35,2 miliarde provin de la Comisia Europeană, iar restul este cofinanțarea care trebuia asigurată de către guvernul de la București.

Însă în spatele cifrelor prezentate de către Ciucă este realitatea faptului că procentajul putea fi mai mare dacă autoritățile de la București s-ar fi mobilizat în primii ani ai precedentului exercițiu financiar.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

O statistică a Comisiei Europene care conține datele privind utilizaterea fondurilor structurale și de investiții de către țările Uniunii până în 2021 inclusiv arată că România stă foarte bine la depunerea de proiecte, valoarea lor depășind nivelul alocat inițial țării noastre, însă implementarea lor este lentă întrucât banii cheltuiți efectiv reprezentau unul dintre procentele cele mai reduse.

În respectiva statistică, România este pe locul 2, după Grecia, în ce privește fondurile suplimentate față de alocarea inițială, fonduri care au fost mutate de la țările care nu au depus suficiente proiecte care să utilizeze toți banii prevăzuți în primă fază. Dacă alocarea inițială este echivalentă cu 100%, Grecia a depășit-o ajungând la 129%, iar România la 128%.

Una dintre vecinele României, Ungaria, este și ea la 123%, în timp ce Bulgaria a depus proiecte care acoperă doar 89% din fondurile alocate la începutul exercițiului financiar 2014-2020. Doar Italia și Austria au procentaje mai mici decât bulgarii, de de 86%, respectiv 83%.

Însă situația se schimbă în ce privește utilizarea efectivă a banilor alocați, România coborând către coada clasamentului, un indiciu al faptului că, deși nu ducem lipsă de proiecte, implementarea lor este mai greoaie. Astfel, la data de 1 ianuarie 2022, doar 54% din banii alocați fuseseră utilizați. Procente mai mici se înregistrau doar pentru Spania – 43%, Italia – 49%, Danemarca – 51%, Slovacia – 52%, Belgia – 53%.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Clasamentul utilizării efective a banilor era condus de către Lituania și Portugalia, fiecare cu 74%, urmată de Ungaria – 72%, iar restul statelor UE se aflau la niveluri între 60 și 70%. Ciucă a citate date mai recente, însă nici celelalte state europene nu au bătut pasul pe loc în ultimele șase luni, astfel că nu se poate spune că suntem campioni ai absorbției, așa cum lasă premierul de înțeles.

Decalajele dintre județe, accentuate de fondurile UE

Cu adevărat îngrijorătore este însă repartizarea pe județe a fondurilor care vin în România. Țara noastră a beneficiat de alocări generoase prin fondurile de coeziune, destinate statelor mai sărace ale Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre. Însă repartizarea acestor fonduri pare că va duce la decalaje de dezvoltare în interiorul României, întrucât numărul de proiecte care se derulează în interiorul unui singur județ este mai mare în județele care sunt deja mai înstărite, în timp ce județele sărace absorb mai puțini bani.

Potrivit datelor fonduri-ue.ro, valoarea cea mai mare a proiectelor implementate într-un singur județ este înregistrată, previzibil, în București, fiind vorba de 2 miliarde de euro. Pe locul 2, se află județul Constanța, cu 317 proiecte ce însumează 1,27 miliarde. Podiumul este completat de județul  Cluj, unde valoarea celor 497 de proiecte ajunge la 1,26 miliarde. Sume mari au fost atrase și în Dolj – 1,11 miliarde, Tulcea – 757 milioane, Timiș – 636 milioane, Iași – 618 milioane.

În schimb, județele care au recurs în cea mai mică măsură la fondurile europene sunt printre cele mai mai sărace: Covasna – 114 milioane, Teleorman – 118 milioane, Călărași – 149 milioane, Ialomița – 150 milioane, Neamț – 191 milioane ș.a.m.d.