Fosta iubită a lui Nicu Ceaușescu și-a dat în judecată subalternii. Și aceștia îi aduc acuzații Danielei Vlădescu

Soprana Daniela Vlădescu a fost iubita lui Nicu Ceaușescu la finalul anilor ’80, fiind alături de acesta în perioada Revoluției din 1989, când fiul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost arestat și acuzat de genocid. În 2006, Vlădescu a fost numită în funcția de director general al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, iar ea ocupă și în prezent funcție de conducere la această instituție, cea de manager.

Daniela Vlădescu solicită daune

Numele Danielei Vlădescu a fost implicat într-un scandal izbucnit în august 2021, după ce mai multe balerine și balerini i-au acuzat pe coregraful Horațiu Cherecheș și pe soția acestuia, Monica, șefa corpului de balet, de rele tratamente, printre care hărțuire sexuală, umilire și violență fizică. În memoriul semnat de cei șase angajați, trimis Ministerului Culturii, aceștia o acuzau pe Daniela Vlădescu că nu a intervenit pentru ca situația să fie rezolvată. Ministerul a trimis corpul de control, dar, în urma raportului, acuzațiile balerinilor au fost clasate, deoarece probele au fost considerate neconcludente.

Scandalul nu s-a terminat aici și s-a prelungit în instanță, conform informațiilor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Una dintre balerine, I.O.P., i-a dat în judecată pe Daniela Vlădescu și pe soții Cherecheș, iar obiectul dosarului înregistrat pe 3 ianuarie 2023, la Tribunalul Constanța este “pretenții”. Dosarul se află pe rol, iar următorul termen a fost fixat pentru 5 iunie 2024. Într-un alt dosar, înregistrat pe 7 octombrie 2021 la Judecătoria Constanța, Daniela Vlădescu a dat în judecată cinci dintre angajații care au semnalat problemele de la instituția pe care o conduce., obiectul dosarului fiind „acțiune în răspundere delictuală”.

În acest dosar, reprezentantul pârâţilor a menţionat că acţiunea suferă de o impreciziune, care afectează dreptul clienților săi la apărare. Primul aspect este legat de justificarea solidarităţii ce este afirmată prin acţiunea introductivă cu privire la pretinsele daune, iar în materia răspunderii civile delictuale există solidaritate, dar doar atunci când este vorba despre săvârşirea unei fapte unice. Instanţa a calificat aceste afirmaţii ale pârâţilor cu privire la impreciziunea cererii de chemare în judecată ca fiind apărări de fond, ce urmează să fie avute în vedere la soluţionarea cererii. Reprezentantul pârâţilor a arătat că prima chestiune era în strânsă legătură cu cea de-a doua, solicitând să se precizeze ce li se impută pârâţilor în mod concret.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Au fost avansate patru ipoteze şi anume: că pârâţii ar fi formulat un memoriu, că ar fi făcut o serie de alegaţii calificate ca fiind calomniatoare pentru reclamantă, că ar fi dat acest memoriu către presă şi că presa ar fi relatat situaţia. Avocatul a considerat că toate aceste chestiuni sunt distincte, nu pot fi mixate şi introduse sub un concept generic. Pentru că se discută de o acuzaţie în materie civilă formulată în privinţa pârâţilor, ar trebui lămurit ce li se impută pârâţilor, respectiv care dintre cele 4 ipostaze şi mai exact ce i se impută fiecărui pârât. El a solicitat să i se pună în vedere reclamantei Daniela Vlădescu să precizeze în clar care este fapta concretă pe care o reproşează fiecăruia dintre pârâţi.

Danielei Vlădescu i s-a cerut să precizeze cuantumul despăgubirilor solicitate

Instanţa a apreciat că este la latitudinea reclamantei Daniela Vlădescu să îşi conducă şi să îşi gestioneze acţiunea civilă, iar chestiunea antamată de pârâţi nu poate fi stabilită ca o obligaţie în sarcina reclamantei, decât dacă instanţa consideră din oficiu că această precizare se impune, iar instanţa nu consideră necesare aceste precizări. Instanţa a pus în vedere Danielei Vlădescu să formuleze precizări scrise privind faptele ilicite imputate fiecăruia dintre pârâţi şi cuantumul despăgubirilor solicitate de la fiecare dintre pârâţi, pentru ipoteza în care instanţa, cu ocazia deliberării, ar ajunge la concluzia că pârâţii nu sunt obligaţi solidar şi divizibili.

Apărătorul Danielei Vlădescu a solicitat emiterea unei adrese către Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski Constanţa, pentru a comunica instanţei fişa postului pentru cei cinci pârâţi, având în vedere şi concluziile raportului Ministerului Culturii, cât şi anumite afirmaţii legate de atribuţiile acestora în cadrul instituţiei. Teza probatorie este aceea că vrea să dovedească faptul că pârâţii au semnat o fişă a postului la data încheierii contractelor de muncă, în care aveau anumite obligaţii.

Aceștia au arătat că, de fapt, nu erau obligaţii, ci erau siliţi să îndeplinească anumite atribuţii care erau prevăzute în fişa postului de către persoanele pe care le-au menţionat în memoriu şi în articolele de presă, participarea la turneele din ţară şi din străinătate. Instanţa a apreciat că, prin cererea de chemare în judecată şi precizările depuse de către Daniela Vlădescu, aceasta a adus la cunoştinţa instanţei că înţelege să solicite obligarea pârâţilor în solidar, apreciind că aceştia au contribuit împreună la săvârşirea faptei ilicite pretinse şi că prin urmare se impune obligarea lor solidară la plata daunelor interese.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Angajații susțin că sunt hărțuiți de Daniela Vlădescu

Totodată, instanţa a constatat că, în subsidiar, în măsura în care instanţa va ajunge la concluzia că obligaţia este totuşi divizibilă, reclamanta a solicitat ca despăgubirile să fie achitate în mod egal. Reprezentantul Danielei Vlădescu a solicitat să se revină cu adresă către Teatrul de Balet, pentru a depune fişele începând cu anul 2004. Instanţa a dispus revenirea cu adresă către Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski Constanţa pentru a se depune la dosarul cauzei toate fişele de post deţinute de către pârâţi începând cu anul 2004 inclusiv, în legătură cu contractele de muncă pe care le deţin aceştia.

Avocatul angajaților a depus la dosar înscrisuri, învederând că, în contextul în care pârâţii au arătat că sunt supuşi unor acte de hărţuire, în mod deliberat conducerea instituţiei şi, în concret, Daniela Vlădescu a afişat un anunţ nominal către pârâţi, în care se spune că nu au voie să se prezinte în faţa instanţei de judecată întrucât nu au calitate de martori sau de persoane audiate. El a precizat că acest anunţ a fost postat la avizierul instituţiei, iar acest aspect este de natură să îngrijoreze, pentru că este locul de muncă al pârâţilor, iar aceştia nu au ştiut ce să facă în situaţia dată. Acesta a apreciat că “este un act de îngrădire a drepturilor pârâţilor şi a menționat că este important ca instanţa să cunoască faptul că actele de hărţuire faţă de pârâţi continuă şi în prezent”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Reprezentantul Danielei Vlădescu a arătat, la termenul din 25 ianuarie 2024, că din punctul său de vedere înregistrările sunt utile soluţionării cauzei, atât cele deja depuse, întrucât ilustrează faptele ilicite săvârşite de către pârâţi, cât şi cele pe care urmează să le depună, care combat şi dovedesc neadevărul susţinut de pârâţi prin articolele respective şi în instanţa de judecată. În ceea ce priveşte proba cu martori, el a arătat că, în principal, prin declaraţiile acestora, vrea să dovedească prejudiciul, respectiv care a fost impactul articolelor şi emisiunilor din 2021 asupra vieţii private a reclamantei, cât şi în cadrul profesional. Următorul termen al dosarului de la Judecătoria Constanța a fost stabilit pentru 6 iunie 2024.