Foto. Adevăruri nespuse despre catastrofa aviatică de la Baloteşti. Care au fost ultimele cuvinte ale piloților înainte de prăbuşire

FANATIK îți prezintă mai multe imagini tulburătoare, dar și ultimele cuvinte ale piloților și adevăruri nespuse despre catastrofa aviatică de la Balotești! 26 de ani au trecut de la tragedia în care și-au pierdut viața nu mai puțin de 60 de oameni. 11 dintre ei erau membri ai echipajului, în timp ce 49 erau pasageri.

Zborul TAROM 371 reprezenta o cursă internațională programată pentru 31 martie 1995. Aeronava a decolat de pe aeroportul București-Otopeni cu destinația Bruxelles.

Zborul a fost operat de către TAROM, compania națională de zbor a României, cu un aparat Airbus A310-324, fabricat în 1987, cu doar opt ani înaintea teribilului accident.

Au trecut 26 de ani de la tragedia aviatică de la Balotești!

De remarcat că aparatul de zbor era echipat cu două motoare Pratt & Whitney Canada și înregistrase 31.092 de ore de zbor înaintea tragediei și 6.216 cicluri. Conform statisticilor oficiale, piloți în acea zi erau comandantul Ilie Liviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani și copilotul Ionel Stoi, cu doar trei ani mai mare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Avionul a decolat la ora locală 09:06 de pe pista 08R și, la două minute de la acest moment, la 20 kilometri nord de municipiul București, în dreptul localității Balotești, a intrat în picaj.

Potrivit anchetei care a avut loc după catastrofa aviatică, aeronava s-a înălțat până la aproximativ 600 de metri, după care o stare de tracțiune asimetrică s-a dezvoltat din cauza motorului nr. 1, cel din partea stângă a aeronavei.

Piloții ar fi observat anomalia, iar copilotul Stoi i-a cerut comandantului Bătănoiu să retragă flapsurile și bordurile de atac ale aripilor. Acesta a retras flapsurile, dar nu și bordurile de atac. Aeronava a început să piardă viteza și să se încline spre stânga.

Cum s-a prăbușit Airbus-ul de la Balotești

La doar două minute de la momentul decolării, lucrurile aveau să se complice. Aeronava a început să se încline puternic spre stânga și ar fi atins un unghi destul de periculos, de 43 de grade. Cutia neagră dedicată datelor de zbor a înregistrat o tentativă de activare a pilotului automat nr. 1.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

În anchetă se arată că a avut loc și o reducere continuă a tracțiunii motorului nr. 2, cel din partea dreaptă a aeronavei. A urmat decuplarea pilotului automat și avionul a început să piardă rapid altitudine și să intre în picaj.

În timp ce viteza creștea, avionul s-a răsucit pe axa longitudinală cu 180 de grade. Pe cutia neagră a fost auzit copilotul Stoi în timp ce striga: “Băi, s-a stricat aia!”.

De remarcat că, în acel moment, avionul era în picaj și nu mai putea fi stăpânit. Aeronava s-a prăbușit pe câmp, lângă localitatea Balotești. Nu au existat supraviețuitori, toți cei aflați în avion fiind declarați morți.

Mărturisiri din turnul de control despre tragedia de la Balotești

În anchetă se arată că turnul de control București a încercat imediat să contacteze zborul RO371. A făcut lucrul acesta preț de câteva momente bune, dar totul a fost în zadar. Acela a fost momentul în care turnul de control a solicitat unei alte aeronave ce zbura în apropiere și dispecerului TAROM să contacteze zborul 371.

După confirmarea pierderii legăturii cu zborul 371, Turnul de control București a emis un cod DETRESFA și au fost organizate de urgență echipaje de căutare și salvare.

Nu a durat mult până când acestea au ajuns la locul prăbușirii. Din păcate, imaginile erau unele de coșmar. Avionul a fost pulverizat la impact și prăbușirea a creat un crater cu o adâncime de 6 metri.

Trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni și-au pierdut atunci viața, toți fiind pe lista celor care au făcut îmbarcarea. De asemenea, membrii echipajului au murit și ei.

Ce au spus autoritățile despre catastrofa aviatică de la Balotești

Ministerul Transporturilor a fost primul care a încercat să explice situația – reprezentanții instituției au susținut că accidentul aviatic de la Balotești a fost provocat de “indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracțiune (ATS – care stabilește tracțiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziție corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient”.

De asemenea, Ministerul a mai precizat că, în momentul în care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) și avea o viteză de aproape 190 de noduri, a început să vireze spre stânga, mai exact către Balotești.

A făcut acest lucru potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian. După ce au fost respectate absolut toate comenzile normale, sistemul automat de tracțiune (ATS) a trecut de la tracțiunea necesară pentru decolare la tracțiune inferioară pentru faza de zbor “urcare”. Aeronava nu a mai apucat să facă niciodată acest lucru.

Rezultatul investigației oficiale

După îndelungi analize, echipa de investigare care a cercetat accidentul a descoperit că a avionul a avut o problemă la motor. În timpul examinării înregistrărilor de zbor s-a descoperit că, în timpul urcării de după decolare, motorul nr. 1 poate trece în stadiul de “inactiv” (relanti) în timpul trecerii de la tracțiunea de decolare la tracțiunea de urcare. Motivul nu este cunoscut.

După activitățile de mentenanță efectuate de către personalul tehnic, această disfuncție nu mai apăruse până la data de 16 martie 1995. Cu toate acestea, personalul tehnic a avertizat în legătură cu posibilitatea reapariției problemei.

Mai mult de atât, aceștia au urmat istoricul aeronavei, un istoric din care a rezultat că disfuncții similare au fost raportate și în cadrul exploatării avionului de către Delta Airlines.

Conform anchetei au existat mai mulți factori care au condus la această tragedie. Tracțiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate medicală a pilotului și lipsa unei acțiuni corective a copilotului suficientă pentru a compensa consecințele primilor doi factori sunt printre motive.

National Geografic, documentar despre tragedia de la Balotești

Celebra serie „Air Crash Investigations” a încercat să afle adevărul despre catastrofa de la Balotești. Conform acestora, echipajul era unul calm și nu existau sunete neobișnuite în cabină. Căpitanul Bătănoiu a fost cel care a confirmat că supraveghează manetele.

Totul a decurs normal, până în momentul în care Bătănoiu a încetat să mai vorbească. Conform regulamentelor, piloții trebuie să confirme verbal toți pașii pe care îi fac pentru înregistrarea de pe cutia neagră a avionului. Acela a fost momentul în care, spun jurnaliștii de la National Geografic, s-au auzit cele trei cuvinte care ar putea explica întreaga tragedie: „Îmi e rău”.

Ele ar fi fost rostite de pilotul avionului. Apoi pe înregistrare se aude un sunet asemănător cu un geamăt, despre care anchetatorii au spus că nu putea fi scos decât de un om cu dureri puternice. De aici și până la final, Bătănoiu nu a mai rostit niciun cuvânt sau sunet.

Rămas pe cont propriu, copilotul Stoi a încercat pe repede înainte să-și dea seama ce s-a întâmplat cu colegul său. Acesta a pierdut însă din vedere maneta care controla motorul stâng, avionul s-a înclinat, apoi a intrat în picaj. Ceața a avut și ea rolul ei și Stoiu nu a mai putut să redreseze aeronava după ce a ieșit din nori fiind mult prea aproape de sol.

Pe cutia neagră au mai fost înregistrate doar țipetele de groază ale lui Stoiu, apoi tăcere. Realizatorii documentarului cred că pilotul Bătănoiu ar fi făcut un infarct la puțin timp după decolare. Nimeni nu-l poate condamna pe copilotul Stoiu că, în aceste condiții, atenția lui a fost distrasă, s-a mai arătat în finalul emisiunii.