Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, ar putea să rămână fără o parte din avere, după ce ANI a obținut desființarea unui raport al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care-i era favorabil PSD-istului.
Inițial, comisia a clasat sesizarea Agenției Naționale de Integritate privind nereguli identificate de inspectorii de integritate, respectiv diferențe nejustificate în valoare de 196.199 lei (aproximativ 43.519 euro) între averea dobândită și veniturile realizate de Arsene.
ANI reclama faptul că Ionel Arsene nu putea susține împrumuturile acordate unor persoane fizice și juridice, în raport cu venitul obținut și declarat al familiei. Comisia nu a fost de acord cu această concluzie, iar cele două părți au ajuns în instanță.
”În motivarea acţiunii, reclamanta ANI susţine că, în mod eronat, comisia a reţinut faptul că, deşi perioada evaluată este iulie 2016-decembrie 2019, diferenţa de 196.000 lei dintre venituri şi cheltuieli este raportată în mod confuz la perioada iulie 2016-aprilie 2017, întrucât persoanele cercetate au efectuat cheltuieli în anii în care s-au identificat diferenţe nejustificate din banii, neputând cheltui sume de bani pe care nu le deţineau, sume intrate în patrimoniul lor chiar şi după doi ani de la data efectuării cheltuielilor”, se arată în chemarea în judecată.
Practic, ANI spunea că dintr-un împrumut de 150.000 de euro pe care familia Arsene l-a luat de la bancă, aceștia nu-și puteau credita firmele și, în același timp, achiziționa două apartamente, precum și alte cheltuieli.
Comisia de cercetare a averilor a susținut, însă, că în analiza averii lui Arsene nu se pot ignora veniturile obținute de acesta pe vremea când era parlamentar și a introdus noțiunea de ”avere existentă” la momentul începerii mandatului de președinte al CJ Neamț (2016). Problema este, însă, că la momentul respectiv, în conturile familiei Arsene cam bătea vântul: doar 4.644,79 lei se aflau în conturile bancare aparținând lui Arsene și soției. La dosar a fost depus, însă, și un raport de expertiză judiciară care arată că ”familia Arsene înregistra un excedent de 177.548 lei”, la începutul perioadei de evaluare.
Ionel Arsene a fost audiat de comisie și a reușit să convingă de faptul că banii pe care familia i-a investit în firmele sale provin din mai multe împrumuturi: 40.000 de euro luați de fosta soție de la o persoană fizică, 60.000 și 80.000 de euro primiți de fiul lor de la alte persoane fizice.
ANI a reproșat comisiei că nu a verificat suficient afirmațiile lui Arsene și l-a crezut pe acesta pe cuvânt. ”Aceeași concluzie a lipsei materialului probatoriu se constată și în privința constatării ca fiind dovedită existența unor sume importante de bani împrumutate, dobândite anterior și care nu au fost restituite, precum și a indiciilor că aceste sume de bani erau ținute cash, pentru a nu putea fi poprite, în cazul în care s-ar fi demarat executarea silită.
Raportul de evaluare nu a lămurit nici împrejurările legate de veniturile și împrumuturile fiului major al persoanei evaluate, aflat în continuarea studiilor, avute în vedere de ANI în cuprinsul raportului de evaluate la obținute împreună cu familia”, se arată în dosarul care s-a judecat la Curtea de Apel Bacău.
În martie 2023, Ionel și Gabriela Arsene au fost executați silit pentru 192.134,58 euro, reprezentând debit principal și dobândă în legătură cu un contract de credit emis de o bancă comercială, în martie 2007. Potrivit informațiilor din dosar, soții Arsene au divorțat pe data de 7 aprilie 2017, însă cei doi au continuat să se afișeze împreună în fotografii postate în mediul online.
Curtea de Apel Bacău a admis cererea ANI și a dispus întoarcerea cauzei la Comisia de Cercetare a Averilor, în vederea reluării cercetărilor. În motivare, judecătorii susțin că ordonanța de clasare a fost pronunțată fără a avea la bază un probatoriu solid.
”Pentru lămurirea cauzei din perspectiva apărărilor formulate de ambele părţi, Curtea de Apel apreciază că, în cauză, se impunea în primul rând, administrarea probei cu expertiză contabilă, precum şi ascultarea în mod real a persoanei evaluate şi a fostei soţii cu privire la toate aspectele sesizării, cu precădere asupra aspectelor aflate în divergenţă, fără ca probatoriul să se limiteze la aceste mijloace de probă.
Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, din înscrisurile depuse de ambele părţi, rezultă că persoana evaluată împreună cu familia a contractat credite de la persoane fizice şi juridice, trebuind a fi lămurită împrejurarea dacă situaţia acestora este de natură a infirma sau nu raportul ANI”, se arată în motivarea instanței.
Ionel și Gabriela Arsene, Ministerul Finanțelor Publice și Comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău – pârâți în acest proces – au la dispoziție 15 zile să conteste decizia.
În prezent, Ionel Arsene se află în Italia, unde a fugit pentru a evita o condamnare de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită. Fostul președinte al CJ Neamț s-a predat autorităților italiene, însă o instanță de la Bari a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile române.