Furtunile cu grindină, un fenomen mai rar, dar mai periculos. Avertismentul unui specialist în fizica atmosferei

Fizicianul Bogdan Antonescu a afirmat, într-un articol publicat pe site-ul Info Clima, că în anii următori este posibil să scadă frecvența furtunilor cu grindină. În schimb, acestea ar putea produce pagube considerabil din cauza dimensiunilor mai mari ale gheții care ajunge la sol.

Antonescu pornește de la o analiză a datelor colectate de meteorologi în perioada 1950-2022 privind furtunile cu grindină cu diametru mai mare de doi centimetri. Creșteri s-au înregistrat în nordul Italiei, estul Spaniei și sud-vestul Franței, precum și în sudul României, unde a crescut numărul cazurilor cu grindină mai mare de 2 cm cu aproximativ 0,6 ore pe an, iar pentru grindină mai mare de 5 cm cu aproximativ 0,15 ore pe an.

Doar între 1 și 22 iulie 2023 au fost raportate 2.262 cazuri de grindină în Europa dintre care 38 în România (diametrul cel mai mare fiind de 7 cm). Deocamdată este greu de stabilit un trend clar al incidenței cazurilor de grindină întrucât aceste furtuni sunt mai greu de monitorizat de către stațiile meteo și datele sunt insuficiente. Însă încălzirea climei ar putea indica modul în care se vor manifesta furtunile cu grindină.

Cum se formează grindina

Grindina se formează în interiorul norilor care se întind pe o distanță mare în plan vertical. În acești nori, în zona superioară, mai rece, coexistă cristale de gheață și picături de apă suprarăcită, adică apă care rămâne în stare lichidă deși picăturile au temperaturi sub 0ºC. Curenții ascendenți de aer aduc particule de apă de la nivelul solului care se răcesc pe măsură ce urcă în atmosferă până în punctul în care pot îngheța.

Digi24.ro

Cum vrea POT să folosească banii românilor: Alcool, bacșișuri pentru chelneri sau platouri cu gustări. AEP a sesizat Parchetul General

„Pentru apariția grindinei este nevoie de embrioni de grindină. Acești embrioni pot fi picături înghețate sau cristale de gheață. Apa suprarăcită interacționează cu acești embrioni și apoi îngheață la suprafața acestora. Pentru ca un embrion să ducă la apariția grindinei de mari dimensiuni (diametru >2.5 cm) trebuie să existe în nor suficientă apă suprarăcită. Dacă sunt prea mulți embrioni creșterea acestora este limitată. Pe acest principiu funcționează sistemele antigrindină. Iodura de argint este împrăștiată în nori cu ajutorul unor rachete. Crește astfel numărul de embrioni de grindină, iar grindina nu mai poate crește la dimensiuni mari deoarece cantitatea de apă suprarăcită este distribuită la un număr mare de embrioni”, explică Bogdan Antonescu.

Un alt factor în formarea grindinei de mari dimensiuni este schimbarea vitezei vântului în funcție de altitudine, așa-numita forfecare a vântului. Forfecarea face ca furtunile să aibă o durată mai mare și, implicit, crește probabilitatea apariției grindinei. În fine, o altă variabilă este cantitatea de gheață care se formează în atmosferă și care apoi, din cauza greutății, coboară către sol. În cădere, gheața intră într-o zonă de aer mai cald ceea ce poate determina topirea ei. În cazul în care nu se topește integral, gheața ajunge la sol sub formă de grindină.

Digisport.ro

Lovitura primită de Dennis Man de la Cristi Chivu!

Furtunile cu grindină și încălzirea globală

Schimbările climatice au impact inclusiv asupra modului în care se manifestă furtunile cu grindină, măsurătorile meteorologice arătând că tempratura globală a crescut cu 1,1ºC față de epoca preindustrială. „Temperaturile ridicate împreună cu o creștere a umidității înseamnă că o cantitate mai mare de energie potențială poate fi eliberată odată cu condensarea vaporilor de apă ceea ce duce la creșterea instabilității atmosferice”, argumentează Antonescu.

Astfel ar putea crește conținutul de apă lichidă al furtunilor ceea ce stimulează apariția grindinei de mari dimensiuni. În schimb, la contactul cu aerul mai cald grindina de mici dimensiuni se topește înainte de contactul cu solul.

„În concluzie, ne așteptăm ca în viitor să observăm în general mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce, grindina va fi de mari dimensiuni. Pentru Europa studiile bazate pe observații sau pe proiecții climatice realizate pe baza modelor numerice au arătat că trendul privind frecvența de apariție a furtunilor cu grindină este ușor crescător (însă incertitudinile sunt destul de mari). De asemenea, studii recente au indicat o creștere a pagubelor asociate căderilor de grindină și o creștere a severității acestui tip de fenomen extrem”, se mai spune în articolul lui Bogdan Antonescu.