Haos criminal în spitale: bolnavii cronici, lăsaţi să moară din cauza pandemiei! Analiză Fanatik a sistemului medical românesc

În spitalele din România au început să moară bolnavi de Covid-19 din cauză că nu mai sunt locuri la terapie intensivă, semn că sistemul sanitar nu mai face față. În încercarea de a stăvili epidemia, autoritățile i-au sacrificat pe bolnavii cronici, iar acum este pe punctul să piardă lupta și cu coronavirusul.

Românii plătesc acum păcatele încuibate în sistemul sanitar în 30 de ani de după 1989, în care în funcția de ministru al Sănătății s-au perindat 28 de persoane, având în medie mandate cu puțin peste un an de zile. Ministerul Sănătății este cel mai instabil minister din istoria post-revoluționară, depășind chiar și Ministerul Educației.

De la un ministru la altul, scandalurile anterioare s-au uitat, iar problemele cronice ale sistemului nu s-au rezolvat, precum tratarea marilor arși sau infecțiile nosocomiale. Sistemul sanitar este grevat și de alte probleme serioase precum corupția sau impostura academică.

Bolnavii cronici, victimele colaterale ale epidemiei

În statisticile zilnice ale Grupului de Comunicare Strategică nu sunt prinse și victimele colaterale ale epidemiei de Covid-19, anume bolnavii cronici care mor cu zile din cauza accesului îngreunat la tratamentele de care au nevoie, în condițiile în care sistemul își alocă majoritatea resurselor în lupta cu coronavirusul.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Un studiu recent realizat de Observatorul Român de Sănătate arăta impactul devastator al epidemiei asupra bolnavilor cronici. Peste jumătatea dintre aceștia reclamau că epidemia a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite, iar medicii de familie chestionați au dat același răspuns într-o proporție și mai mare, de 82%.

Acest lucru poate fi cuantificat și matematic: în aprilie 2020 s-a înregistrat o scădere cu 70% a internărilor pacienților non-Covid față de aceeași perioadă a anului  anterior. Ulterior, s-au făcut mai multe internări, dar rata rămâne la jumătate față de cea a anului trecut. Printre cele mai afectate spitale sunt Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), cu reduceri de 90% a  numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.

„Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași”, preciza sursa citată.

La nivel național, numărul internărilor a scăzut cu 80% la pacienții cu HIV/ SIDA, 67% – pacienții cu diabet, 57% – pacienții cu scleroză multiplă, 50% – pacienții cu tuberculoză și 46% – pacienții cu cancer. La aceștia din urmă situația este cu atât mai gravă cu cât intervențiile chirurgicale trebuie făcute cât mai repede pentru ca bolnavul să aibă o șansă de supraviețuire.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Astfel că, înainte ca medicii să fie nevoiți să aleagă pe care dintre pacienții cu Covid-19 să-i ducă la terapie intensivă și pe care să-i lase să supraviețuiască pe cont propriu, spitalele din România au fost nevoite să abandoneze o parte din bolnavii cronici. În momentul de față, 180 de spitale sunt angajate în tratarea pacienților cu coronavirus: 10 spitale de fază I (spitale specializate de pneumologie și boli infecțioase), 46 de spitale de fază II (care primesc alte categorii de bolnavi doar dacă pot asigura circuite separate) și 124 de spitale suport (care tratează pacienții cu Covid-19 cu forme ușoare sau medii).

Una dintre explicațiile pentru faptul că România a fost lovită de pandemie fără a fi pregătită stă și în lipsa coerenței politicilor sanitare din ultimii 30 de ani, cu nu mai puțin de 28 de miniștri, fără a-i pune la socoteală pe cei cinci miniștri interimari. Cel mai mult au rezistat în funcție Daniela Bartoș (decembrie 2000-iunie 2003) și Eugen Nicolăescu (august 2005-decembrie 2008 și decembrie 2012-februarie 2014).

28 de miniștri ai Sănătății în 30 de ani

Pe lângă instabilitatea ministerială, unii miniștri nu au avut legătură cu domeniul până să devină membri ai Guvernului. De exemplu, Eugen Nicolăescu este de profesie economist, iar Cseke Attila jurist. Chiar și Adriean Videanu a fost ministru plin la Sănătate, după ce miniștrii PSD au demisionat în 2009 din guvernul Boc, iar PDL încerca să evite numirea altor miniștri pentru ca noul guvern să nu fie supus unui vot în Parlament, vot care putea să-i fie nefavorabil.

Pe de altă parte, probleme mari au  fost și cu medicii care au ocupat această funcție. Mircea Beuran, ministru în iunie-octombrie 2003, și-a pierdut funcția din cauza unui scandal de plagiat. În aprilie acest an, a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Vasile Cepoi a stat la Ministerul Sănătății doar în perioada mai-octombrie 2012, el demisionând în urma unor acuzații ale ANI privind  conflict de interese și acte de corupție. Doi ani mai târziu, DNA a dispus clasarea dosarului, Cepoi fiind astăzi șef al DSP Iași.

În timpul mandatului lui Nicolae Bănicioiu (februarie 2014-noiembrie 2015) a avut loc tragedia de la Colectiv. La acea vreme, Bănicioiu nu părea să-și dea seama de proporțiile dezastrului, refuzând în primele zile ajutorul din străinătate. „Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Din Franţa şi Germania, din foarte multe părţi, am primit astfel de solicitări. Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii”, spunea atunci Bănicioiu. Până să înceapă transferul în străinătate al răniților din Colectiv, unii au contractat infecții nosocomiale care s-au dovedit apoi fatale.

Luna trecută, împotriva sa a început urmărirea penală pentru mita pe care ar fi luat-o de la câțiva oameni de afaceri pentru ca unele spitale să încheie contracte cu firmele lor prin numirea ca manageri a unor persoane dispuse să se lase influențate. Și Sorina Pintea,  ministru în ianuarie 2018-noiembrie 2019, a fost trimisă în judecată pentru luare  de mită, însă faptele ar fi fost comise după încheierea mandatului la Palatul Victoria, pe când era manager al Spitalului Județean din Baia Mare.

Problemele nerezolvate ale sistemului sanitar: vaccinarea și infecțiile nosocomiale

Între un scandal de corupție și celălalt problemele grave au rămas nerezolvate. Tragedia de la Colectiv nu a determinat autoritățile să ia măsuri spectaculoase pentru tratarea marilor arși. „Avem tot 23 de paturi destinate pentru acești pacienți și suntem nevoiți să cerem ajutor în clinicile din afara țării atunci când capacitatea de tratare este depășită. Încă nu avem exercițiul de a raporta și recunoaște, transparent, infecțiile nosocomiale din unitățile sanitare și încă ne lipsește o bancă dedicată pentru țesuturi și piele”, admitea chiar ministrul în funcție, Nelu Tătaru, pe 30 octombrie.

Nici problema infecțiilor nosocomiale nu pare să fi depășit stadiul admiterii existenței acestora. Pe 19 octombrie, Libertatea scria Institutul Național de Sănătate Publică nu a raportat nici  măcar un caz de infecție nosocomială la pacienții cu Covid-19, deși OMS susține că, în spitalele europene, circa 5% dintre pacienții internați capătă o astfel de infecție, procentajul ajungând la 30% la cei internați la terapie intensivă. Abia după ce informația a apărut în presă, iar președintele Iohannis a cerut public explicații, Ministerul Sănătății a anunțat că va începe o serie de evaluări privind infecțiile intraspitalicești la pacienții cu coronavirus.

O altă problemă nerezolvată cu care România înfruntă epidemia de Covid-19 este cea a vaccinării. Antivacciniștii au devenit din ce în ce mai influenți în rândul opiniei publice, astfel că din 2016 ne confruntăm cu o epidemie de rujeolă care a dus la moartea a 64 de copii. Proiectul Legii vaccinării a fost depus la Parlament în 2017, dar a stat trei ani ținut prin sertare, din cauza opoziției virulente uneori împotriva vaccinării obligatorii și nici acum nu a fost adoptat. Epidemia de coronavirus nu a închis gura antivacciniștilor, dimpotrivă, apărând tot felul de speculații delirante legate de cipurile pe care Bill Gates și alții ar vrea să le introducă în corpul uman prin intermediul vaccinului. Astfel că pentru România o problemă nu este doar momentul în care un vaccin anti-Covid va fi disponibil, ci și procentul de populație care nu vrea să audă de așa ceva.