Hărțuirea online, pedepsită dur. Cum poate fi obținut ordin de restricție în acest caz

Așadar, într-o perioadă în cate tot mai mulți oameni sunt hărțuiți pe internet, în special tineri, politicienii au decis să extindă ordinul de protecție. Mai exact, cei care sunt victime ale hărțuirii pe internet pot depune plângere, iar agresorii vor ajunge să fie monitorizați ca și cum ar fi comis o agresiune fizică.

Cum poate fi obținut ordin de restricție în caz de hărțuire online

Conform Observatornews.ro, restricțiile aplicate agresiunii online vor fi identice cu cele aplicate agresiunilor fizice. Așadar, oricine este hărțuit online poate depune plângere și poate depune un ordin de protecție. Acest ordin poate fi emis și aplicat chiar dacă agresorul nu este un membru al familiei, în cazuri de mesaje instigatoare sau amenințări.

Statistic, în România sunt raportate 150 de cazuri de violență domestică, mai exact 7 victime pe oră, însă în online situația e mult mai complicată, într-o eră în care tot mai mulți oameni devin agresivi pe rețelele de socializare. Trebuie menționat că ordinul de restricție poate fi emis pentru o durată care poate ajunge la 6 luni, perioadă în care agresorul nu va mai avea voie să interacționeze cu victima în mediul online.

Proiectul de lege a fost votat în Parlament, iar acum următorul pas este promulgarea. Potrivit unui material World Vision România, citat de G4Media, mai bine de 30% dintre adolescenții din România au fost abordați online de către adulți, cu mesaje de natură sexuală. 62,7% dintre aceștia au declarat că au primit mesaje private sau comentarii de la persoane necunoscute

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Mai mult, 10% dintre tineri au fost puși în situația în care cineva a distribuit conținut fals cu imaginea sau vocea victimei. Acum, World Vision România a lansat o serie de videoclipuri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, prin care tinerii sunt învățați cum să acționeze în cazul acestor abuzuri din mediul online.

”Aceste video-uri au fost lansate de către fundaţie în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi vor fi promovate în toate şcolile şi liceele din România. Video-urile pot fi vizualizate şi cu subtitrare în ucraineană şi abordează următoarele teme: revenge porn (răzbunarea prin pornografie), grooming (încercarea unui adult de a stabili o relaţie de apropiere cu un minor ca să-l poată abuza sau exploata sexual) şi cyberbullying (agresiune pe internet).

Tot mai mulți tineri sunt victimele agresiunii în mediul online

În plus, video-uri vor fi promovate şi pe platforma TikTok, care lansează un hub educaţional prin care oamenii din România şi din întreaga lume pot afla mai multe despre siguranţa online”, menționează sursa citată. Statistic, 40% dintre adolescenți sunt furioși sau triști atunci când cineva îi hărțuiește în mediul online.

”Dacă ar observa un caz de abuz în mediul online, cei mai mulţi dintre elevi (peste jumătate) ar vorbi cu profesorul-diriginte, o treime ar vorbi cu colegii apropiaţi sau cu directorul şcolii şi un sfert ar vorbi cu părinţii. Un procent mai mic (puţin peste 20%) ar vorbi cu un consilier şcolar. În cazul revenge porn şi grooming, unu din cinci spun că ar apela la Poliţie.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

În toate cazurile de mai sus, mai mult de unu din zece elevi nu ar vorbi cu nimeni, ba chiar în cazul pornografiei din răzbunare doi din zece nu ar spune despre această situaţie nimănui. Legat de o potenţială reacţie a profesorilor din şcoală în cazul raportării unui caz de abuz în online, 70% au spus că nu au raportat niciodată, 21% au spus că profesorii au luat măsuri, 7% că au fost indiferenţi şi 2,8% că au luat mărturia în râs şi au minimalizat situaţia”, se mai arată în comunicatul World Vision.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, fundație care oferă ajutor pentru copiii vulnerabili, crede că autoritățile trebuie să insiste mai mult pe prevenție în aceste cazuri. ”Aceste date ne arată o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi pentru care trebuie să găsim rapid soluţii: abuzul există şi, de multe ori, rămâne în spatele uşilor închise sau pe umerii unui adolescent mult prea speriat sau ruşinat, căruia nu i-a spus nimeni niciodată că nu este vina lui şi că are în jurul lui o celulă de siguranţă.

Cerem autorităţilor resurse pentru a dezvolta servicii de prevenţie şi sisteme de raportare eficiente şi reale, precum şi specialişti care să fie prezenţi în scoli, alături de adolescenţi. Din experienţa în lucrul cu elevii, aceştia ar raporta mai degrabă abuzul dacă ar avea o platformă online, unde s-ar simţi în siguranţă să facă acest lucru într-un mod rapid, simplu şi fără să fie judecaţi”, a declarat Mihaela Nabăr.