Îi extrădează UE pe refugiații ucrainenii apți de luptă? Demontarea unui fake news rostogolit de propaganda rusă și în România

De la începutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, sub titulatura de „operațiune specială”, propaganda pro-Kremlin s-a depășit pe sine pentru a justifica această barbarie. Prestatorii de servicii ai Moscovei lucrează cu sârg la narațiuni false și la mesaje toxice, mai ales în mass-media, inclusiv în România, țară NATO și UE. Dar autoritățile par să nu fie interesate de această problemă, așa că nici o ocazie nu este irosită de prestatori pentru a alimenta uzina de fake-news.

Alt fake news al propagandei pro-ruse

Recent, propaganda pro-Kremlin a mai pus un cartuș pe teavă: refugiații ucraineni din țările europene, care au vârsta înrolării, vor fi extrădați și trimiși pe front. În Ucraina, legea marțială împiedică bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara pentru a lupta împotriva ocupantului rus. „Știrea” a ajuns și în România.

„Au început să trimită notificări de extrădare către ucraineni”, lansează propaganda de război a lui Putin. De la începutul lunii septembrie, mesaje postate pe rețelele de socializare au sugerat că refugiații ucraineni cu vârsta de a fi apți pentru armată sunt pe cale să fie trimiși înapoi în Ucraina pentru a fi confruntați cu justiția.

În conformitate cu legea marțială, care este în vigoare în Ucraina de la începutul invaziei rusești la 24 februarie 2022, bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani pot fi mobilizați și nu au voie să părăsească țara. Numai că aceste publicații, împărtășite pe scară largă în cercurile pro-ruse, sunt false, scrie Le Monde.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Irlanda dezminte minciunile Moscovei

De câteva zile, pe rețelele de socializare circulă o fotografie a unei scrisori. Un ucrainean care locuiește în Irlanda ar fi fost notificat de autoritățile irlandeze cu privire la o cerere de extrădare din partea țării sale din cauza „nerespectării obligației legale de a servi în armată”.

La 12 septembrie, Ministerul irlandez al Justiției a dezmințit că ar fi trimis notificări de extrădare unor refugiați ucraineni. „Suntem la curent cu scrisorile frauduloase legate de extrădare care circulă în prezent și care pretind a fi de la Departamentul de Justiție. Putem confirma că această corespondență nu a fost trimisă de acest departament”, a precizat ministerul.

Respectiva scrisoare, altminteri destul de convingătoare, citează Convenția europeană privind extrădarea din 1957, care se aplică celor 46 de state membre ale Consiliului Europei (inclusiv Ucrainei și Irlandei).

Numai că articolul 4 din Convenție prevede că „extrădarea pentru infracțiuni militare care nu constituie infracțiuni de drept comun este exclusă”. Cu alte cuvinte, Ucraina nu poate solicita extrădarea unui om pentru simplul motiv că acesta a fugit de obligațiile sale militare.

Digisport.ro

Total surprinzător! A renunțat la fotbal la 24 de ani și a devenit călugăr budist: ”A fost dificil”

Înregistrări video bune pentru Vladimir Soloviov

Cu câteva zile mai devreme, o înregistrare video prezentată ca fiind mărturia unui ucrainean care face obiectul unei cereri de extrădare fusese, de asemenea, distribuită masiv pe rețelele pro-ruse (inclusiv pe canalul Telegram al propagandistului regimului rus, Vladimir Soloviov, care are 1,3 milioane de abonați).

În ea, un tânăr explica în limba rusă că a primit un document prin care era informat că Ucraina a cerut extrădarea sa țării europene în care susține că a intrat legal.

Documentul pe care îl prezintă rapid pe ecran este ilizibil, iar ceea ce conține este neverificabil. Singurul indiciu care poate fi distins este sigla sediului poliției spaniole. Contactați, nici Ministerul spaniol al Justiției, nici ambasada Ucrainei în Spania nu au răspuns la întrebările Le Monde.

Cazul Poloniei, altă manipulare

În aceeași registru, mai multe publicații pro-ruse au sugerat în ultimele luni că Polonia ar fi predat Kievului refugiați ucraineni care sperau să scape de mobilizare.

Aceasta a fost, de fapt, o deturnare a informațiilor dintr-un articol din cotidianul polonez Rzeczpospolita, potrivit căruia Varșovia ar putea extrăda ucraineni implicați în traficul ilegal de migranți în UE și în special în Polonia, nu toți ucrainenii apți de serviciul militar care au ajuns în această țară.

Kievul duce lipsă de soldați

Pe de altă parte, aceste zvonuri larg răspândite duc la o realitate, de data aceasta, care este o problemă pentru Ucraina: lipsa de soldați în armată, pe care autoritățile o deplâng.

La începutul invaziei rusești, țara a beneficiat de un aflux de voluntari care doreau să lupte, catalizați de președintele Volodimir Zelenski și de atrocitățile ocupantului rus. Dar, după 19 luni de conflict, pierderile pe front obligă Kievul să recurgă și mai mult la recrutari.

Începând cu luna august, mai mulți oficiali ucraineni și-au exprimat dorința de a-i aduce înapoi pe ucrainenii care s-au sustras obligațiilor militare.

Potrivit unui purtător de cuvânt al poliției de frontieră citat de Agenția France-Presse la începutul lunii septembrie, 13.600 de persoane au fost arestate de la începutul războiului pentru că au încercat să părăsească ilegal țara, iar alte 6.100 au fost prinse cu documente falsificate.  Cu toate acestea, Kievul nu furnizează statistici generale privind potențialii soldați care au fugit din țară.

„Puțin probabil ca europenii să accepte extrădările”

În august, autoritățile anticorupție ucrainene au anunțat arestarea la Kiev a unui oficial al forțelor armate acuzat că a ajutat bărbați să se sustragă de la recrutarea militară. Pentru 10.000 de dolari (9.100 de euro), cei în cauză, care doreau să evite serviciul militar, primeau „documente fictive care le atestau inaptitudinea pentru serviciul militar”.

Or, utilizarea de documente false este o infracțiune penală, nu una militară, care ar putea da naștere unei cereri de extrădare din partea Ucrainei. Consilierul președinției ucrainene, Mihailo Podoliak, a admis, la 15 septembrie, că „este puțin probabil ca țările europene să accepte extrădările”, recunoscând că procedura este complexă și „imposibil” de aplicat în masă.

Ucraina va trebui mai întâi să adune probe și să inițieze proceduri judiciare înainte de a putea face o cerere de extrădare pentru fiecare dintre acuzați.

„Astăzi, nu cred că este posibil să se rezolve problema întoarcerii tinerilor care au plecat dintr-un motiv sau altul pe baza unor certificate fictive în străinătate”, a recunoscut el, asigurând în același timp că cei vizați  se vor confrunta cu justiția în cazul în care vor decide să se întoarcă în Ucraina „când se va termina războiul”.

Ce spun specialiștii în drept

„Extrădarea este o cerere de la un guvern la altul, dar decizia de a extrăda sau nu o persoană aparține exclusiv statului care primește cererea. Acesta are libertatea de a decide dacă faptele justifică extrădarea și poate pune la îndoială evaluarea faptelor de către statul care face cererea”, explică Didier Rebut, director al Institutului de criminologie și drept penal din Paris.

Folosirea unui document fals pentru a evita serviciul militar ar putea fi considerată ca o extensie a unei infracțiuni militare, punând sub semnul întrebării admisibilitatea unei astfel de cereri de extrădare.

De la începutul invaziei rusești, „nici o persoană nu a fost predată din Franța în Ucraina”, confirmă Ministerul francez al Justiției, chiar dacă „cooperarea bilaterală dintre Franța și Ucraina continuă în pofida conflictului, atât în ceea ce privește anchetele, cât și extrădarea”.

În martie, cererea de extrădare a miliardarului Kostiantin Jevaho, formulată de Ucraina, a fost respinsă de justiția franceză pe motiv că libertățile fundamentale la care ar trebui să aibă dreptul suspectul nu pot fi suficient garantate într-o țară aflată în război.

Protecția acordată ucrainenilor

Protecția temporară acordată ucrainenilor care fug de războiul din țara lor pentru Uniunea Europeană nu face distincție între sex sau statutul de recrutare (conscripție), a confirmat Comisia Europeană pentru Le Monde. Prin urmare, ea se poate aplica bărbaților ce au vârsta de recrutare în țara lor.

Din martie 2022, ucrainenii care fug de războiul declanșat de Rusia beneficiază de un statut care le permite să rămână, să muncească și să acceseze ajutoare în Uniunea Europeană.

Înainte de aceasta, cetățenii ucraineni puteau rămâne în UE doar 90 de zile fără viză. Marți, 19 septembrie, Comisia Europeană a propus prelungirea protecției acordată refugiaților ucraineni cu încă un an, până în martie 2025. Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați, 5,8 milioane de refugiați beneficiază de această protecție în UE.