Cum a încercat Kremlinul să câștige războiul informațional după invadarea Ucrainei. Un an de propagandă rusă

Strategiile au avut ca scop apărarea acțiunilor Moscovei și aliaților săi, semănarea de îndoieli cu privire la știrile de la fața locului pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Neobținând victoria ușoară la care sperau, oficialii ruși au lucrat pentru a eroda încrederea globală în Ucraina ca partener de încredere.

Un an de propagandă rusă despre războiul din Ucraina

La trei săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pe un site de știri ucrainean a apărut o înregistrare video care părea să-l arate pe președintele Volodimir Zelenski implorându-și concetățenii să înceteze lupta și îndemnând soldații să depună armele.

“Nu este nevoie să murim în acest război”, părea să spună acesta în înregistrarea video, care a circulat pe scară largă pe rețelele de socializare și a apărut pentru scurt timp la televiziunea ucraineană cu o burtieră care sugera că acesta a fugit din țară. “Vă sfătuiesc să trăiți.”

Videoclipul – un deepfake rudimentar care a fost postat de hackeri – a fost rapid retras și dezmințit. A fost respins de adevăratul Zelenski ca fiind o “provocare copilărească” și a fost ironizată pe internet ca un exemplu al încercărilor disperate și adesea caricaturale ale Rusiei de a răspândi știri false.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Dar cercetătorii spun că deepfake-ul este doar un exemplu al unui baraj de dezinformare, imagini manipulate, documente falsificate și propagandă țintită declanșată de Rusia și de activiștii pro-Kremlin care ar fi putut avea un impact semnificativ asupra publicului în ultimul an de război, relatează publicația TIME.

“Influențarea convingerii și a pozițiilor oamenilor este mult mai dificilă decât simpla semănare a îndoielii sau a fricii”, spune Andy Carvin, cercetător senior la Digital Forensic Research Lab al Atlantic Council, care a urmărit activitățile de război hibrid ale Rusiei din 2015 și care a publicat miercuri un raport care analizează războiul informațional al Kremlinului înainte și după invazie.

“Este unul dintre motivele pentru care operațiunile de dezinformare ale Kremlinului se concentrează atât de mult pe generarea în esență a haosului, provocând o contagiune, provocând o pierdere a moralului sau pur și simplu făcând oamenii pur și simplu confuzi cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce nu este.”

Pe parcursul anului trecut, Kremlinul și aliații săi au folosit o gamă amețitoare de strategii pentru a-și apăra acțiunile, pentru a semăna îndoieli cu privire la știrile de la fața locului și pentru a împinge narațiuni înșelătoare sau false pentru a submina sprijinul pentru Ucraina.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Nereușind să obțină victoria ușoară la care sperau, oficialii ruși au lucrat pentru a eroda încrederea globală în Ucraina ca partener de încredere. “Pentru a învinge Ucraina pe câmpul de luptă”, susține raportul, “Rusia trebuia să sugrume și toată simpatia și sprijinul pentru Ucraina”.

Țintele propagandei ruse

În urmărirea acestui obiectiv, Kremlinul a vizat pe toată lumea, de la cetățeni ucraineni la grupuri de dreapta din SUA și Europa, țări care primesc refugiați ucraineni și cele care furnizează un ajutor crucial, precum și audiențe potențial simpatizante din Africa și America Latină, dar și audiențe interne în Rusia însăși.

Tehnicile folosite de Rusia pentru a răspândi aceste narațiuni au inclus utilizarea de conturi false, imagini manipulate, cum ar fi deepfakes, documente falsificate și videoclipuri cu burtiere false care pretindeau că provin de la organizații de știri respectate precum BBC sau Al Jazeera. În alte cazuri, agenții au urmărit pur și simplu să sporească neîncrederea publicului străin în ceea ce privește credibilitatea guvernului ucrainean și eficiența armatei sale.

Deși multe dintre aceste eforturi pot părea inepte pentru observatorii occidentali cunoscători ai tehnologiei digitale, este o greșeală să descriem Rusia ca “pierzând” războiul informațional, spune Carvin, care a supravegheat proiectul. “Nu există cu adevărat un singur război informațional în desfășurare”, spune el.

“Rusia și Ucraina duc mai multe bătălii, dar Rusia are resursele necesare pentru a crea mesaje personalizate pentru diferite audiențe de pe tot globul… Iar în unele părți ale lumii, mesajele lor rezonează mai bine decât altele.”

Înainte ca Putin să ordone pătrunderea a zeci de mii de militari în Ucraina, Kremlinul a petrecut ani de zile semănând narațiuni false pentru a justifica acțiunea militară. Când a început invazia, efortul a fost intensificat. Cercetătorii ucraineni au fost luați prin surprindere de volumul de informații false din primele săptămâni ale războiului.

“Este foarte greu [să știi ce să crezi], mai ales când auzi bombele de la fereastra ta”, spune Ksenia Iliuk, cofondator al LetsData, o organizație non-profit care folosește inteligența artificială pentru a analiza operațiunile de informare ostile. În prima lună a invaziei, echipa ei a identificat aproximativ 35 de piese noi și unice de propagandă rusă sau de narațiuni de dezinformare pe zi.

Ucraina a tratat spațiul digital ca pe o linie a frontului

Oficialii ucraineni au tratat spațiul digital ca pe o linie de front în război încă de la început, înființând echipe și procese pentru a verifica faptele din toate actualizările postate pe canalele oficiale, ca o modalitate de a preîntâmpina orice provocări la adresa credibilității lor.

“Într-un fel, încercăm să ne protejăm brandul”, a declarat ministrul ucrainean al transformării digitale, Mikhailo Fedorov, pentru TIME în martie anul trecut. “Brandul nostru ca fiind cel al unei națiuni cinstite și al unui popor cinstit care încearcă să spună adevărul.”

Social media este principala sursă de știri a ucrainenilor, depășind televiziunea în 2020, potrivit unui sondaj recent, iar rușii au vizat aplicațiile populare cu narațiuni false menite să demoralizeze populația, să creeze panică și să submineze încrederea în Zelenski.

O mare parte din bătălia informațională s-a purtat pe Telegram, o aplicație de mesagerie care a crescut în popularitate datorită platformei sale în mare parte nemoderate, care a permis difuzarea pe scară largă a imaginilor brute ale războiului. Structura aplicației a facilitat construirea unor canale masive de propagandă care au răspândit fotografii și videoclipuri false către milioane de adepți.

Ca parte a unui efort de a viza Telegram, Rusia a adoptat formate populare de verificare a veridicității faptelor. Aceasta a creat o serie de canale multilingve, cum ar fi unul numit “War on Fakes” (Războiul împotriva falsurilor), care a “verificat veridicitatea” acuzațiilor pentru a susține narațiunile pro-Kremlin și a apăra acțiunile armatei ruse.

Canalul original în limba rusă a adunat peste 750.000 de adepți pe Telegram, iar site-ul său a tradus conținutul său în arabă, chineză, engleză, franceză, germană și spaniolă, care a fost apoi amplificat de ambasadele rusești și alte canale guvernamentale, potrivit raportului.

Rusia a combinat aceste eforturi cu tactici de intimidare mai tradiționale, inclusiv prin aruncarea de pliante în Dnipropetrovsk care descriu ce ar trebui să facă rezidenții în cazul unei explozii la centrala nucleară din Zaporojie, zboruri de antrenament militar care au declanșat sirenele de raid aerian și zvonuri – alimentate de Putin însuși – care speculau cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare.

Campanii de dezinformare cu mesaje adaptate în funcție de țară

Unele dintre aceste narațiuni și-au atins ținta, răzbătând la scară globală. Acuzațiile false răspândite de Kremlin, potrivit cărora Ucraina ar fi utilizat laboratoare de cercetare finanțate de SUA pentru a dezvolta arme biologice, au fost amplificate pe scară largă de voci proeminente de dreapta din SUA în vara anului trecut.

Canalul de dreapta One America News a difuzat segmente care au răspândit conspirațiile Kremlinului, potrivit cărora atacul rusesc asupra unei maternități din Mariupol a fost o operațiune de tip “steag fals”.

Guvernul rus a blocat accesul la platformele de socializare occidentale în interiorul propriei țări, desemnând chiar Meta drept “organizație extremistă”, a incriminat raportarea independentă despre invazie și a adoptat o lege care impune până la 15 ani de închisoare pentru răspândirea intenționată de știri “false” despre război. De asemenea, a vizat diaspora rusă din străinătate.

În Europa, Kremlinul a desfășurat “campanii de dezinformare pe mai multe canale, cu spectru complet”, cu mesaje adaptate pentru diferite țări. De exemplu, a folosit declarații ale unor oficiali ruși la nivel înalt, conturi neautentice de pe rețelele de socializare și documente falsificate pentru a răspândi afirmații potrivit cărora Polonia ar intenționa să ocupe părți din vestul Ucrainei.

În Franța, conturile pro-Kremlin au amplificat afirmațiile false privind revânzarea pe scară largă a armelor ucrainene pe piața neagră și au amplificat temerile că europenii vor îngheța la iarnă fără acces la gazul rusesc.

De asemenea, mass-media pro-Kremlin a continuat să investească resurse în Africa și America Latină, exploatând neîncrederea istorică în Occident și sentimentele anti-imperialiste.

“Prin menținerea acestor operațiuni de dezinformare la scară globală, Rusia a reușit să împiedice cu succes ralierea consensului internațional în spatele Ucrainei la un nivel care este adesea subînțeles în Occident”, se arată în raport.

Pe măsură ce războiul intră în cel de-al doilea an, este probabil ca Kremlinul să continue să folosească aceste tehnici pentru a influența dezbaterile în curs cu privire la oportunitatea continuării aprovizionării Ucrainei cu arme și finanțare, sugerează raportul. De asemenea, este posibil ca Rusia să continue să profite de simpatia ecosistemului mediatic global al Chinei față de interesele lor, potrivit cercetătorilor.

“Reputația Rusiei de războinic al informației fără egal a fost contrazisă în Occident, dar această opinie nu este deloc universală. O evaluare mai exactă este că impactul operațiunilor de dezinformare legate de război va avea o durată de viață mult mai lungă, mult dincolo de limitele conflictului actual”, au constatat autorii raportului.