Ce pui în rețeta de drob de miel ca să aibă un gust apetisant? Interpreta de muzică folclorică Laura Haidău oferă propria ei rețetă, în exclusivitate pentru FANATIK.
Bucovineanca a vorbit despre sărbătoarea Învierii Domnului, dezvăluind care sunt tradițiile care se mai respectă pe plaiurile sale, dar și cum prepară ea tradițioinalul drob de miel.
Laura Haidău, cunoscută pentru muzica pe care o cântă, dar și pentru rețetele delicioase pe care le-a oferit, de-a lungul timpului, publicului ei, ne spune ingredientul pe care îl folosește la rețeta de drob de miel pentru a avea gustul scontat.
Rozmarinul poate fi adăugat cu încredere în drob, potrivit recomandărilor făcute de interpreta de muzică populară.
„Paștele este, pentru mine, sărbătoarea bucuriei. E singura sărbătoare în care primim și dăm lumină. E o sărbătoare pe care o așteptăm sufletește și trupește. La noi, în Bucovina, încă se mai păstrează tradițiile. Creștinii țin întregul post, unii după putere. Eu nu am ținut tot postul, dar lunea, miercurea și vinerea, da, am reușit cu ajutorul bunului Dumnezeu.
La noi, pregătirile încep din Săptămâna Mare. În Joia Mare se vopsesc ouăle. Eu încerc, așa, din ce am învățat de la bunica să le vopsesc cu culoare naturală. Fierb cojile de la ceapă și le dau o culoare mai aparte. Pun frunze de pătrunjel și le dau și o formă specială.
Tot în Joia Mare coacem tot ce e de copt, pâinea, pasca, cozonacul tradițional. În Vinerea Mare nu se coace. Sâmbăta pregătim vedeta Paștelui: mielul, drobul de miel.
Orice drob de miel se face din măruntaiele mielului. Se fierb toate la un loc, neținute în baiț, pentru că își pierd din gustul lor. Se lasă la răcit și apoi, din grădină, pentru că a înverzit grădina, pun verdețuri multe, ceapă… Cât mai mult ouă de casă, condimente, sare, piper, fiecare ce dorește. Un rozmarin, pus acolo, îi dă un gust aparte.
Pregătim apoi tăvile și așezăm compoziția drobului. Eu mai pun și câteva ouă fierte în compoziție. Atunci când le tai felii, se vede așa, mai frumos”, a declarat Laura Haidău, pentru FANATIK.
În continuare, folclorista ne spune de ce tradiții se ține cont în familia ei. La masa de Paște, primul care ciocnește ouăle roșii este ”șeful” familiei, și anume persoane cea mai vârstnică.
Apoi, dimineața, Laura și ai ei se spală pe față cu apa în care se lasă un bănuț de argint și un ou roșu. Se spune că obiceiul ne ajută să ne păstrăm sănătoși și viguroși tot restul anului.
„Mergem cu toții la Înviere, să luăm lumină. Apoi, în prima zi de Paște, e ziua familiei, ne adunăm cu toții și spunem ”Hristos a înviat!”. Cel ce ciocnește primul oul e stăpânul casei, cel mai în vârstă. Așa e tradiția. E sărbătoarea în care ne adunăm cu toții, râdem, glumim, ne amintim lucruri.
Apropo, dimineața, în prima zi de Paște, punem un ou roșu și un bănuț de argint într-un lighean și ne spălăm cu acea apă, căci se zice că vom fi sănătoși, roșii la față precum oul”, ne-a mai zis folclorista.