Jens Stoltenberg rămâne încă un an la șefia NATO. „Nu schimbi căpitanul în timpul furtunii”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, va avea un mandat pentru încă un an în fruntea Alianței, în momentul în care țările membre fac front comun împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina și a provocărilor de securitate multiple. Pe de altă parte nici un posibil înlocuitor al lui Jens Stoltenberg nu a reușit până acum să obțină unanimitatea celor 31 de țări membre ale Alianței.

Jens Stoltenberg, la conducerea NATO din 2014

Jens Stoltenberg, care conduce Alianța Nord Atlantică din octombrie 2014, ar urma să se retragă în această toamnă. Cu toate acestea, mandatul său va fi prelungit încă un an, potrivit informațiilor a patru diplomați ai NATO oferite pentru Euractiv. Potrivit acestor surse, prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg ar urma să fie făcută miercuri.

Mandatul secretarului general al NATO a fost deja prelungit de două ori. Întâi pentru cel de-al doilea mandat complet și o a doua oară în martie 2022, imediat după ce Vladimir Putin a ordonat începerea războiului în Ucraina. Pe de altă parte nici un posibil înlocuitor al lui Jens Stoltenberg nu a reușit până acum să obțină unanimitatea celor 31 de țări membre ale Alianței.

Printre personalitățile evocate ca posibili succesori ai lui Stoltenberg sunt premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, dar și premierul spaniol Pedro Sanchez. Noul secretar general al Alianței este desemnat prin consens iar procesul de selecție este opac și complex. Astfel că nici o numire nu se face fără un acord politic prealabil între membrii NATO. Mai ales fără acordul principalelor puteri aliate (SUA, Marea Britanie, Germania, Franța). Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a fost primul care s-a retras din cursă, sugerând că Washingtonul ar dori ca Jens Stoltenberg să rămână în funcție, după cum a relatat The Economist la începutul acestei luni.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Nu schimbi căpitanul în timpul unei furtuni”

Unii diplomați NATO subliniază capacitatea dovedită a lui Jens Stoltenberg de a gestiona alianța militară în situații de criză. „Nu este prudent să schimbi căpitanul în timpul unei furtuni”, a declarat un oficial NATO de rang înalt ,întrebat despre viitoarea decizie. Prelungirea mandatului lui Stoltenbereg oferă alianței militare occidentale mai mult timp pentru a se concentra pe sprijinul său pe termen scurt și lung pentru Ucraina, în loc să fie nevoită să se blocheze într-o dezbatere despre cine îi va succeda, au declarat diplomații Alianței.

Dacă contraofensiva ucraineană ar fi început mai devreme în primăvară, războiul ar fi putut ajunge la un punct de cotitură și ar fi permis Kievului să obțină avantajul înainte de summitul NATO de la Vilnius de la mijlocul lunii iulie, au declarat trei diplomați NATO. Acest scenariu ar fi lăsat suficient timp pentru a deschide ușa unui nou secretar general al NATO, dar întârzierea calendarului i-a determinat pe aliații să-și regândească strategia, au spus ei.

„Omul care-i șoptește lui Trump la ureche”

Dar, deja Jens Stoltenberg și-a construit moștenirea: a devenit una dintre figurile occidentale care ghidează Alianța militară în momentele critice. Supranumit de unii pe coridoarele NATO „cel care șoptește la urechea lui Trump”, Stoltenberg a avut meritul de a menține unitatea între membrii Alianței. Și de a ține la distanță criticile și furia administrației Trump cu privire la cheltuielile prea mici ale europenilor în domeniul apărării.

Diplomații au lăudat, de asemenea, calmul lui Jens Stltenberg de a gestiona situația din Afganistan și căderea Kabulului în 2021, retragerea trupelor NATO din Afganistan și războiul din Ucraina, despre care nu a a avut nici un cuvânt în contradictoriu de când a izbucnit, a declarat un diplomat al alianței militare. Tot Jens Stoltenberg a fost cel care i-a împiedicat pe polonezi să declanșeze articolul 4 al tratatului NATO atunci când o rachetă a lovit un mic oraș polonez aflat în apropierea frontierei ucrainene, au spus doi diplomați. Articolul 4 prevede consultări comune între aliați dacă o țară crede că este amenințată.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Jens Stoltenberg: „Depinde de cei 31 de aliați să decidă”

Întrebat dacă dorește să își păstreze postul,  Stoltenberg a declarat la începutul acestei luni: „Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această Alianță trebuie să le ia, cu excepția uneia. Cea care se referă la viitorul meu. Aceasta depinde de cei 31 de aliați să decidă”. Dacă Stoltenberg rămâne în funcție până la 1 octombrie 2024, numele viitorului secretar general va fi probabil atras în caruselul posturilor de conducere din UE după următoarele alegeri europene, care vor avea loc în iunie anul viitor. Acest scenariu presupune, de asemenea, că noul secretar general al NATO nu va ajunge la sediul organizației decât cu câteva luni înainte ca un nou (sau fost) președinte american să își preia funcția la Casa Albă.

Totuși, acest lucru i-ar oferi lui Stoltenberg ocazia de a-și lua rămas bun în mod corespunzător la summit-ul aniversar al NATO de la Washington din iulie 2024. Cu toate acestea, unii membri au subliniat că o căutare prelungită a unui succesor al acestuia ar putea crea probleme în procesul de luare a deciziilor în cadrul Alianței. Această situație „ar putea fi văzută ca un uriaș deficit democratic dacă aliații nu reușesc să găsească un nou candidat de compromis”, a declarat un al patrulea diplomat NATO.

Cel mai înalt funcționar al Alianței

Secretarul general al NATO este cel mai înalt funcționar internațional al Alianței. El este responsabil de conducerea procesului de consultare și de luare a deciziilor Alianței și de asigurarea punerii în aplicare a deciziilor. Secretarul general prezidează toate comisiile majore și este responsabil de orientarea dezbaterilor, de facilitarea procesului decizional și de asigurarea punerii în aplicare a deciziilor luate. Secretarul general este numit de către guvernele aliate pentru o perioadă inițială de patru ani, care poate fi prelungită de comun acord. În prezent, postul este ocupat de Jens Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, care și-a preluat atribuțiile la 1 octombrie 2014.

Președinte al Consiliului Nord-Atlantic și al altor organisme-cheie

În primul rând, secretarul general prezidează Consiliul Nord-Atlantic – principalul organism de decizie politică al Alianței – precum și alte comitete decizionale la nivel înalt: Grupul de planificare nucleară, Consiliul NATO-Rusia și Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. De asemenea, el prezidează Comisia NATO-Ucraina, alături de un reprezentant al Ucrainei, și Comisia NATO-Georgia. Pe lângă rolul său de președinte, secretarul general este împuternicit să propună subiecte de discuție și să își ofere mijloace de soluționare în cazul unui diferend între țările membre. Acționează în calitate de facilitator, conducând și îndrumând procesul de formare a consensului și de luare a deciziilor în cadrul Alianței.

Pentru a facilita acest proces, secretarul general menține contactul direct cu șefii de stat și de guvern, precum și cu miniștrii de externe și ai apărării din țările aliate și partenere. Acest lucru implică vizite frecvente în țările NATO și partenere, precum și întâlniri bilaterale cu înalți oficiali naționali atunci când aceștia vizitează sediul NATO. În practică, rolul său îi permite să influențeze procesul decizional, respectând în același timp principiul fundamental conform căruia numai guvernele statelor membre sunt împuternicite să ia decizii.

Principal purtător de cuvânt

Secretarul general este, de asemenea, principalul purtător de cuvânt al Alianței. El reprezintă Alianța în public în numele statelor membre, reflectând pozițiile comune ale acestora în chestiuni politice. De asemenea, el reprezintă NATO în relațiile cu alte organizații internaționale, cu mass-media și cu publicul larg. În acest scop, secretarul general organizează în mod regulat briefinguri și conferințe de presă și ține prelegeri și discursuri publice.

În cele din urmă, secretarul general este administratorul executiv al Secretariatului internațional al NATO. Este responsabil de numirile de personal și de supervizarea activităților Secretariatului. În activitatea sa de zi cu zi, secretarul general este sprijinit direct de un cabinet și de un secretar general adjunct (la ora actuală Mircea Geoană), care îl asistă pe secretarul general și îl înlocuiește în absența acestuia. Secretarul general adjunct prezidează, de asemenea, o serie de comitete, grupuri ad-hoc și grupuri de lucru la nivel înalt. În general, întregul Secretariat internațional de la sediul NATO oferă sprijin – direct sau indirect – secretarului general.

Procesul de selecție

Secretarul general este o personalitate politică de rang înalt dintr-un stat membru NATO, numită de statele membre pentru o perioadă de patru ani. Selecția se face prin consultări diplomatice informale între statele membre, care propun candidați. Nici o decizie nu este confirmată până când nu există un consens asupra unui candidat. La finalul mandatului, titularului i se poate propune să rămână în funcție pentru un al cincilea an. În mod tradițional, acest post este ocupat de un politician european de rang înalt.