Kievul, iritat de refuzul Chișinăului de a-i vinde avioanele MiG-29. Experții sugerează ca România să ofere Ucrainei avioanele MiG-21 Lancer

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că Republica Moldova, în acest moment, ajută prea puțin Ucraina și a acuzat Chișinăul că încearcă să rămâne loial concomitent atât Kievului cât și Moscovei.

Tensiuni între Kiev și Chișinău

Într-un interviu oferit postului de televiziune din Republica Moldova Jurnal TV, Irina Vereșciuk s-a arătat iritată de faptul că Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană concomitent cu Ucraina, sugerând că ar fi un „vagon de tren” ce se agăță de locomotiva ucraineană și că astfel Chișinăul ar încerca să profite de pe urma războiul declanșat de Rusia.

„Poate mai e nevoie de făcut o declarație, ca să înțelegem că Republica Moldova e cu Ucraina? Că avem o problemă comună și un dușman comun? Că nu ne este frică să rămânem fără gaz, pentru că acest gaz nu înseamnă nimic fără oameni? Că nu ne este frică de probleme economice, pentru că știm că după vor urma victime, va fi război. Republica Moldova e protejată de Ucraina, de femeile noastre, care sunt violate, de copii noștri, care au devenit calici.

Acum, a depus cerere de aderare la UE, încercând să mai obțină vreun profit economic. Sunt mirată, pentru că mereu am sprijinit-o pe doamna președinte, care avea discursuri foarte bune. Credeam că sprijinul contează pentru ea, pentru că e o înfățișare democratică, nouă, a Republicii Moldova, care nu va tăcea”, a declarat Irina Vereșciuk, vicepremier și ministrul Reintegrării, potrivit publicației Jurnal.md.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Oficialul ucrainean a spus că înțelege că Republica Moldova nu poate fi atât de categorică în acțiunile sale precum țările NATO, însă, în același timp, există impresia unora că Republica Moldova evită să spună lucrurilor pe nume.

Purtătorul de cuvânt al președintei Maia Sandu a răspuns marți că Republica Moldova a condamnat ferm, încă din prima zi, agresiunea Rusiei și a calificat atrocitățile de la Bucea drept crime împotriva umanității. „Republica Moldova ajută Ucraina cum poate mai bine, oferind adăpost la mai mult de 90 mii de refugiați din Ucraina, dintre care jumătate copii. Au fost mobilizate toate instituțiile statului pentru a le oferi refugiaților cele mai bune condiții posibile și pentru a asigura tranzitul altor câteva sute de mii de refugiați”, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

De altfel, chiar marți, președinta Maia Sandu a promulgat azi legea care interzice folosirea simbolurilor care promovează agresiunea militară împotriva Ucrainei. „Cei care astăzi justifică uciderea ucrainenilor, mâine – sau chiar azi – pot cere uciderea moldovenilor. Cei care nu condamnă azi războiul sunt la fel ca cei care nu au condamnat, la vremea lor, pogromurile, holocaustul sau deportările”, a declarat Maia Sandu.

Refuzul Chișinăului de vinde avioanele MiG-29

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a prins Republica Moldova într-o situație extrem de delicată, atât din punct de vedere al securității, cu situația din Transnistria, dar și din cauza dependenței de gaz și energie față de Rusia. În acest context, Chișinăul a fost nevoit, cel puțin, să evite o postură agresivă la adresa Moscovei.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Astfel, unul din motivele pentru iritarea arătată de către autoritățile de la Kiev pare a consta și în refuzul Republicii Moldova de a-i vinde cele șase avioane de vânătoare MiG-29. Presa ucraineană a scris zilele trecute că încă de la începutul invaziei ruse, autoritățile de la Kiev au cerut Chișinăului să le vândă cele șase avioane de vânătoare MiG-29 pe care le deține, lucru refuzat categoric de către autoritățile moldovene.

Surse ale ziarului Evropeyska Pravda susțin că autoritățile moldovenești au explicat refuzul prin faptul că nu doresc „să irite Rusia”, și teama că acțiunile autorităților moldovenești vor fi privite ca neconforme cu principiul neutralității Republicii Moldova.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că decizia Chișinăului de a nu risca un răspuns dur al Moscovei în cazul oferirii unui ajutor militar Ucrainei este rațional în contextul dependenței energetice de Rusia. „Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk critică Moldova. Poate substratul nemulțumirii este refuzul Moldovei de a vinde acele avioane Mig 29.

Cred că a fost o decizie înțeleaptă a Maiei Sandu. Nu cunosc detalii privind dependența Moldovei de Rusia prin gaze, însă dacă Rusia închide robinetul, nu pierde nimic; în schimb, Moldova pierde enorm. În primul rând, riscă o nemulțumire populară. Remember: oamenii nu vor războiul, oamenii normali de pretutindeni urăsc războiul; doar sociopații și criminalii sunt deschiși la la război, de asta trebuie izolați, ținuți la distanță și, în general, lipsiți de capacitatea de a face rău.

Moldova are acum, dacă nu mă înșel, cel mai mare număr de refugiați raportat la populație. Cred că Moldova a dat dovadă de civism, de solidaritate. Pe măsura puterilor ei. Mai mult decât proporțional cu puterile ei. Faptul că vicepremierul Ucrainei critică Moldova, afirmând printre altele că – hop și ea – a solicitat aderarea la UE, agățându-se de fusta Ucrainei, este o țărănie. Nu Moldova se agață de fusta cuiva, ci exact invers, Ucraina se agață de fusta întregii lumi. Și e firesc, în principiu, nu asta e problema”, a explicat economistul Bogdan Glăvan.

De altfel, Republica Moldova a refuzat să se alăture valurilor de sancțiuni economice impuse de către Occident Rusiei odată cu declanșarea războiului împotriva Ucrainei, susținând că atât societatea, cât și economia și sistemul energetic sunt mult prea vulnerabile pentru o astfel de poziție.

Forțele Aeriene ale Republicii Moldova au în dotare șase avioane de vânătoare MiG-29, pe care de altfel încearcă să le vândă încă din 2010. Informațiile cu privire la starea tehnică a acestor aparate variază, unele surse susținând că aparatele, deși operaționale, nu au mai executat zboruri, sau că, în prezent s-ar afla în Belarus pentru verificări tehnice.

Republica Moldova a moștenit nu mai puțin de 33 de avioane MiG-29 odată cu destrămarea fostei Uniuni Sovietice, majoritatea acestora, 21, au fost achiziționate de către Statele Unite în 1997 pentru a nu ajunge pe mâna iranienilor.

Ucraina, nevoie disperată de avioane de vânătoare

Aceste tensiuni cu privire la posibilitatea achiziționării avioanelor de vânătoare moldovenești de către Ucraina vin în contextul în care luni noapte armata rusă a lansat ofensiva pe frontul de est. Deși aviația ucraineană a reușit până acum să conteste supremația asupra spațiului aerian împotriva forțelor ruse, experții militari sunt de părere că pe frontul de est acest lucru va fi mult mai dificil.

Expertul militar, Justin Bronk, într-o analiză publicată de către institutul Royal United Services Institute (RUSI), este de părere că sistemele antiaeriene mobile ale armatei ucrainene SA-11 și SA-8 au suferit pierderi importante de la începutul campaniei, iar acum, în regiunea Donbas, aviația rusă poate executa mult mai multe misiuni de luptă zilnice.

„Ca urmare a acestor factori, Forțele Aeriene Ucrainene vor avea o capacitate mult mai mică de a influența cursul războiului terestru din Donbas în următoarele săptămâni decât a avut în jurul Kievului sau în regiunea de sud-vest. Atacurile aeriene asupra mișcărilor de trupe rusești sau asupra pozițiilor din prima linie din est vor prezenta un risc foarte mare și, prin urmare, este probabil să fie rare. În plus, distanța de la pistele de aterizare relativ sigure din părțile centrale și de vest ale Ucrainei până la linia frontului Donbas vor întinde raza de acțiune deja scurtă a avioanelor de vânătoare ucrainene Mig-29.

Acest lucru va fi agravat de cerința de a zbura la altitudine foarte joasă pentru a evita amenințarea reprezentată de sistemele anti-aeriene rusești SAM. Ca atare, Rusia va avea probabil superioritate aeriană localizată asupra unei mari părți a Donbasului în următoarea fază a operațiunilor la sol. Cu toate acestea, acest lucru s-ar putea să nu se traducă într-o eficiență crescută semnificativ împotriva armatei ucrainene pe câmpul de luptă”, scrie expertul în aviație militară Justin Bronk, care susține că Rusia și-a epuizat stocul de bombe inteligente pentru a putea lovi cu eficiență pozițiile ucrainene și că, în plus, avioanele rusești nici nu sunt dotate cu sisteme moderne de identificare a țintelor. În opinia sa, aviația rusă va executa cel mult un rol de susținere pentru artileria rusă.

Pe lângă vechea poveste privind oferirea aparatelor MiG-29 din dotarea statelor NATO, Polonia, Slovacia, Bulgaria, care nici până acum nu s-a concretizat, după decizia Forțelor Aeriene Române de vineri de a consemna la sol aparatele MiG-21 Lancer, unii experți militari au sugerat că România ar putea oferi ea aceste aparate Ucrainei.

„În timp ce MiG-urile 21 pot părea un tip de avion străvechi, ceea ce sunt într-o oarecare măsură, multe dintre cele ce sunt încă active nu sunt foarte departe de capabilitățile unor avioane mult mai moderne. Unele dintre aceste avioane au trecut prin îmbunătățiri profunde, fiind dotate cu radare occidentale, avionică, contramăsuri electronice, afișaje montate pe cască și multe altele. Deși pot părea foarte modeste, ceea ce obțineți este un pachet care este foarte ușor de întreținut pe câmpul de luptă, fiind în același timp remarcabil de capabil.

Acest lucru este valabil mai ales atunci când aceste aeronave sunt asociate cu tactici creative care le accentuează atributele pozitive – cum ar fi dimensiunea și semnătura lor mică – și le minimizează deficiențele. Aceste tactici pot include adesea zborul acestor MiG-uri cu avioane de luptă mai puternice și mai mari. Amestecați războiul electronic și aveți o capacitate remarcabil de mortală pentru un avion atât de ieftin”, este de părere expertul în aviație Tyler Rogoway, într-un editorial în care subliniază că, așa cum istoria a demonstrat-o, în mâinile unui pilot bun, un MiG-21 poate doborî chiar și un F-16.

„ Istoria MiG-21-ului, când vine vorba de siguranță, este foarte îngrijorătoare, nu există nicio îndoială. România nu este singură când vine vorba de aceste preocupări. India s-a confruntat cu o realitate similară. Dar, și acesta este un mare dar, acestea sunt avioane de vânătoare în stare bună care au putut zbura ieri și care acum au fost scoase brusc din serviciu. Sigur, acest lucru nu sună grozav, să oferi avioanele pe care le consideri mult prea periculoase să zbori cu ele. Dar România nu se luptă pentru supraviețuirea ei și are deja F-16. Nu are nevoie disperată de avioane de vânătoare din epoca sovietică. Aceste aeronave ar trebui să fie imediat oferite Ucrainei, împreună cu pregătirea de urgență și sprijinul continuu”, mai scrie expertul american.

În ceea ce privește MiG-urile 29 ce au fost în dotarea Forțelor Aeriene Române, deși au circulat informațiile cum că țara noastră ar mai avea un număr de 18 de astfel de aeronave ce ar putea fi aduse repede la capacitatea de luptă, adevărul este că din cele 21 de MiG-uri 29 ce au făcut parte din dotarea armatei române, în prezent mai există doar 12, într-o „stare de epavă”. Aceste avioane au fost scoase din dotarea armatei române în anul 2004, după o hotărâre a CSAT, în contextul în care costurile de mentenanță și modernizare a acestora s-a dovedit a fi prohibitiv la vremea respectivă. În prezent, cele 12 aeronave sunt valorificate pentru piesele de schimb și vândute unor țări precum Polonia. Ca fapt divers, contractul pentru achiziționarea avioanelor MiG-29 a fost semnat în 1987, de către regimul Ceaușescu, primele patru aeronave fiind livrate României chiar în ziua de 21 decembrie 1989.