Legea Anastasia, model pentru o nouă schimbare a Codului Penal. Pedepsele cu suspendare ar putea eliminate și pentru alte infracțiuni

Legea Anastasia a fost o inovație în legislația penală românească prin faptul că elimina posibilitatea ca judecătorii să dea pedepse cu suspendare pentru omor din culpă în cazul în care autorii erau șoferi care s-au urcat la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor. Pe același model, un nou proiect de lege propuse ca pedepsele cu suspendare să nu mai poată fi acordate pentru o serie de infracțiuni asociate traficului de persoane.

Traficul de persoane, eligibil pentru suspendare

Inițiativa aparține președintelui Camerei Deputaților, Alfred Simonis și unui coleg de-al său de la PSD, Petre-Florin Manole. Din punctul de vedere al tehnicii legislative, proiectul este o modificare foarte simplă a Codului Penal, cu adăugarea unui alineat la articolul 91, cel care reglementează pedepsele cu suspendare: „Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la articolele 209, 210 și 211”.

Această simplă frază va face ca infractori periculoși să nu mai poată scăpa de închisoare din cauza unor judecători excesiv de clemenți față de infracțiuni grave contra libertății persoanelor. Articolul 209 incriminează punerea sau ținerea în sclavie a unei persoane, fiind pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani. Următorul articol, 210, se referă la traficul de persoane, pedeapsa fiind aceeași:

„(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:
a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
 (2) Traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani.
 (3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.”

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În fine, articolul 211 se referă la traficul de minori, definit drept „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia”. Și în acest caz pedeapsa este de la 3 la 10 ani, însă o serie de circumstanțe agravante majorează intervalul de pedeapsă între 5 și 12 ani.

Necesitatea proiectului de lege inițiat de către Simonis și Manole rezultă din faptul că actualul Cod Penal prevede că pedepsele de până la cel mult 3 ani pot fi executate cu suspendare. Astfel, dacă un traficant de persoane reușește să obțină pedeapsa minimă prevăzută, de 3 ani, el devine eligibil și pentru executarea cu suspendare.

Pedepsele cu suspendare, o pondere importantă

Din păcate, pedepsele cu suspendare sunt destul de frecvente în aceste spețe, după cum arată statisticile pe care cei doi parlamentari le invocă în expunerea de motive. În anul 2016, au fost 31 de pedepse cu închisoarea peste 10 ani, 80 de pedepse au fost cu închisoare între 5 și 10 ani, 83 au fost cu închisoare între 3 și 5 ani, 35 au implicat pedepse între 1 și 3 ani, iar cu suspendare au fost 71 de pedepse.

Trei ani mai târziu, pe fondul scăderii numărului de condamnări în aceste tip de cauze, situația se prezenta astfel: 5 peste 10 ani, 44 între 5 și 10 ani de închisoare, 23 între 3 și 5 ani de închisoare, 7 între 1 și 3 ani și 37 au fost cu suspendare.

Digisport.ro

”Mă hărțuiește”. A fost trasă pe dreapta în trafic și a izbucnit în plâns! Explicația dată polițistului. VIRAL

„Majoritatea pedepselor cu închisoare pentru infracțiunile de trafic de persoane și de trafic de minori sunt în partea inferioară a baremului de pedeapsă. Mai mult, pentru că pragul inferior al pedepsei este de trei ani, există cazuri în care judecătorii pot da pedepse cu suspendare, iar această practică se regăsește într-un număr considerabil de cazuri”, scriu inițiatorii în expunerea de motive.

Aceștia susțin că, dacă pedepsele cu suspendare nu sunt eliminate, traficul de persoane (în proporție de 71% în vederea exploatării sexuale) va continua, chiar cu riscul unei intensificări, în condițiile în care există un număr mare de refugiați din Ucraina, mulți aflându-se într-o situație de vulnerabilitate socială.

În esență, proiectul este variantă a Legii Anastasia, care viza infracțiunea de omor din culpă în accidentele rutiere provocate de șoferii beți sau drogați. Această lege a trecut abia din a doua încercare, în condițiile opoziției Ministerului Justiției care argumenta că judecătorii nu ar trebui să aibă știrbit dreptul de individualiza pedepsele. „O astfel de eliminare a dreptului de apreciere al instanței de judecată apare ca fiind dificil de susținut în condițiile unei atitudini cooperante a inculpatului”, argumenta, printre altele, Ministerul Justiției, cu privire la Legea Anastasia.