Decesele în accidente rutiere cresc cu complicitate politică. Ocaziile în care Parlamentul s-a făcut scut pentru „bizonii” șoselelor

România are cel mai mare număr de morți în urma accidentelor rutiere din întreaga Uniunea Europeană, însă eforturile de creștere a gradului de siguranță în trafic au fost zădărnicite chiar de către politicieni. Cele mai clare exemple sunt respingerea de către Parlament a proiectului prin care cei care provoacă accidente mortale nu mai pot scăpa de închisoare dacă au condus sub influența alcoolului, a drogurilor sau fără permis, precum și tentativele de atenuare a sancțiunilor introduse în urma modificării Codului Rutier.

România, pe primul loc la decese în accidente rutiere

Ziua Internațională a Victimelor Accidentelor Rutiere a fost comemorată duminică, iar România este țara în care această zi ar trebui luată foarte în serios. Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, în 2021 în România s-au înregistrat 92 de decese la milionul de locuitori în accidente rutiere, cel mai mare număr din UE, unde media este 45 de decese la milionul de locuitori. Numărul victimelor este în creștere cu 7% față de 2020. Doar Bulgaria mai are cifre comparabile, cu 81 decese la milionul de locuitori în 2021.

În pofida acestor cifre terifiante, Parlamentul pare să fie un bastion de rezistență împotriva înăspririi legislației rutiere care ar putea să disciplineze șoferii români. Un exemplu a fost dat de către vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc care, într-o postare pe Facebook, a amintit soarta unui proiect de lege pe care l-a inițiat în urmă cu trei ani.

„În anul 2019, am demarat o inițiativă de modificare a legislației penale astfel încât niciun șofer băut, drogat sau fără permis care a produs un accident mortal să nu mai poată scăpa de pedeapsa cu închisoarea (…) Din rațiuni politice absurde și în mod sfidător la adresa interesului general al societății de a proteja în mod real viața și de a pune capăt carnajului de pe șosele României, inclusiv prin pedepse foarte aspre care să aibă un rol preventiv profund inhibitor, inițiativa a fost respinsă de camera decizională pentru că ‘vine în contradicție cu filosofia actuală a Codului penal’”, scrie senatorul.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Acesta și-a justificat demersul prin faptul că circa 20.000 de persoane ajung la tribunal pentru că au condus fără permis sau aflându-se sub influența drogurilor sau alcoolului. Dintre cele 1.779 de decese care au avut loc în 2021, circa 30% au fost provocate de șoferi care au condus în circumstanțele menționate.

„Filosofia” ucigașă a Codului Penal

Robert Cazanciuc a anunțat că va depune din nou inițiativa legislativă sperând că Parlamentul își va reconsidera poziția. Ce a omis Cazanciuc să spună este că proiectul anterior nu a avut nici măcar un vot favorabil și nici măcar partidul din care provine, PSD, nu l-a susținut.

În esență, proiectul lui prevedea că pentru ucidere din culpă săvârșită de către șoferi fără permis, băuți sau drogați instanțele nu mai pot dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau orice formă de suspendare a executării pedepsei. Cu alte cuvinte, s-ar fi pus capăt practicii nefericite a instanțelor prin care cei care omoară oameni pe șosele în aceste circumstanțe primesc doar pedepse cu suspendare.

Proiectul a trecut prin adoptare tacită la Senat și apoi a ajuns la Camera Deputaților, forul decizional. Guvernul, condus pe atunci de către Ludovic Orban, a trimis un punct de vedere în care preciza că nu susține proiectul de lege. „Inițiativa legislativă vine în contradicție cu filosofia actuală a Codului penal în privința criteriilor pe baza cărora instanța aplică pedeapsa în cazul unui concurs de infracțiuni și individualizează ulterior executarea acesteia”, se spunea în punctul de vedere trimis de la Palatul Victoria.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Formularea a fost preluată integral în raportul Comisiei juridice astfel că proiectul a ajuns în plenul Camerei, în iunie 2021, cu un raport de respingere. Acest raport a fost adoptat de plen cu 196 de voturi favorabil și 105 abțineri. Niciun vot împotrivă. Deși colegi de partid cu Cazanciuc, nici măcar deputații PSD nu au votat împotriva raportului de respingere, preferând doar să se abțină, lipsind proiectul de orice șansă de adoptare.

Cu toate acestea, senatorul este încrezător că, prin redepunerea inițiativei, va obține un rezultat diferit cu aceeași parlamentari. „O inițiativă în memoria lui Ciprian, Ion, Gheorghe, Alexandru și a celor 100 de persoane care au pierit pe șosele din data de 8 iunie 2021(momentul votului de respingere din Camera Deputaților) și până astăzi, din cauza unor „șoferi” inconștienți. În memoria Anastasiei, fetița care anul acesta, chiar de Ziua Copilului, la doar 4 ani, a fost spulberată de un șofer fără permis, într-o goană nebună prin localitate”, a mai scris Robert Cazanciuc.

Parlamentul, îngăduitor cu șoferii vitezomani

Al doilea exemplu în care parlamentarii s-au transformat în protectori ai șoferilor nedisciplinați a fost oferit de dezbaterile privind modificările la Codul Rutier. Confruntat cu un val de accidente rutiere în creștere, Ministerul de Interne a inițiat un proiect de modificare substanțială a legislației rutiere, proiect ce a fost legiferat prin Ordonanța de Guvern 1/2022, ce introducea sancțiuni mult mai severe. Actul normativ este deja în vigoare, dar trebuie aprobat de către Parlament pentru a deveni lege.

La Comisia de transporturi a Camerei Deputaților a ajuns în luna iunie, iar discuțiile de acolo indică faptul că, în forma finală, Codul Rutier ar putea avea sancțiuni mai puțin aspre decât cele preconizate de către MAI. Reprezentanții Ministerului de Interne au fost luați la rost de parlamentari pentru că au mărit sancțiunile pentru viteză excesivă, polițiștii rutieri imputându-li-se că „stau la pândă” doar ca să dea amenzi șoferilor.

Europa Liberă România a arătat că, dintre membrii comisiei, unii au avut anterior probleme cu poliția rutieră. De exemplu, Ciprian Constantin Șerban (PSD) a fost amendat de nu mai puțin de nouă ori pentru depășirea vitezei legale. El a fost printre cei care s-a opus prevederii după care depășirea vitezei legale cu 70 km/h antrenează suspendarea imediată a dreptului de a conduce.

Iar aceasta nu a fost singura modificare din comisie. OG 1/2022 prevedea o sancțiune suplimentară pentru șoferii care au recidivat în comiterea unor abateri grave precum depăşirea de coloane oprite, trecerea pe roșu a semnatorului, comportament agresiv, consum de alcool, viteză excesivă, sancțiunea fiind suspendarea permisului pentru 30 de zile în plus, dacă faptele au fost comise la un interval mai mic de 6 luni. În forma decisă la comisie, suspendarea suplimentară de 30 de zile se poate aplica doar pentru recidivă la mai puțin de 3 luni.

De asemenea, deputații au redus perioada de suspendare a permisului, dacă șoferul trece un test de verificare a cunoașterii regulilor de circulație. Anterior, contravenienții își putea reduce perioada de suspendare cu o treime, deputații vor să o reducă cu două treimi. În plus, aceștia vor să reintroducă posibilitatea executării suprapuse a perioadelor de suspendare a permisului, în locul suspendării succesive, așa cum prevedea OG 1/2022. Deocamdată, proiectul de aprobare a actului normativ nu a fost trimis plenului.