Legendele istorice susțin că orașul București a luat naștere pe malurile râului Dâmbovița datorită unui cioban pe nume Bucur. Dacă nu știați, Capitala este al șaselea oraș ca mărime din Uniunea Europeană ca și număr de locuitori. Pe de altă parte, românii nu știu care este legenda cartierelor bucureștene și cum au fost denumite, de fapt, acestea!
Conform istoricilor, orașul București a fost fondat de un cioban pe nume Bucur. Capitală a fost menționată pentru prima oară ca „Cetatea Bucureștiului” în anul 1459, fiind una dintre reședințele prințului muntean Vlad Țepeș.
În secolul al XIX-lea, Bucureștiul avea să fie numit „Micul Paris”. De-a lungul timpului, cartierele lui au început să dezvolte tot mai mult, fiecare primind câte un nume distinctiv. Cu toate acestea, în spatele numelui cartierelor din București există o mică istorie, neștiută de majoritatea oamenilor.
Marile cartiere bucureștene precum Militari, Pajura, Crângași, Calea Moșilor, Obor, Balta Alba, Cotroceni sau Berceni sunt extrem de bogate în istorie, iar multe cartiere din Capitală au împrumut denumirea de la marii domnitori ai țării. Iată detalii pe care nu le știați până acum!
Băneasa este astăzi un cartier rezidențial, însă numele lui provine de la o vorbă din popor. La vremea respectivă exista un conducător, Banul Dimitrie Ghica. Soția lui era cunoscută drept băneasă. Înainte de a fi devenit un cartier luxos, Băneasa era o comună, care se situa pe moșia contelui Montesquiou Fezensac și a soției acestuia, principesa Maria Bibescu.
Numele cartierului „Balta Albă” provine din anul 1813, atunci când în zona respectivă a avut loc o epidemie de ciumă. Conform istoricilor, numele lui se trage de la faptul că morții de ciumă erau dați cu var nestins. În urma acestui proces se crease o adevărată baltă albă și mare.
În anul 1821, în zona unde se află în prezent cartierul Drumul Taberei din București, se afla doar un câmp. Se vehiculează că acolo și-a campat trupele Vladimirescu, înainte de a intra în Capitală victorios. El a reușit să alunge conducerea vasală a imperiului Otoman.
Puțini știu că, în trecut, cartierul Giulești era moșia unui neam bogat de boieri, cunoscuți sub numele de Julești. Istoricii susțin că atunci exista cultura Giulești-Boian, de unde și a luat naștere numele cartierului.
Și numele „Dristor” are o istorie veche de sute de ani. În trecut, meșteșugarii erau numiți darstari, fiind cei care manufacturau postavul și dimia. Se crede că aceștia mai erau numiți și piuari.
Pe vremuri, cartierele Bucureștiului erau pline de greci, turci, ruși și alte naționalități. De aceea, numele de „Pantelimon” ar proveni de la greci, care erau majoritari atunci în această parte a Capitalei. Și numele lui provine din greacă, de la ”pan“ care înseamnă ”tot“, și ”éléos“ care înseamnă”milă“.
Cartierul Ghencea este astăzi celebru pentru fanii și echipa de fotbal Steaua, dar în trecut se afla sub stăpânirea unui Ghenci-aga. Se crede că numele cartierului provine de la un conducător turc al arnăuților din garda domnească.
Cartierul Titan a luat naștere abia în 1920, după ce a fost construită o fabrică de ciment cu același nume.
Cartierul Aviatorilor este unul dintre cele mai luxoase din Capitală, dar puțini știu că numele lui se trage după o statuie comandată de Regele Carol II, în cinstea eroilor aerului. Scrierile istorice arată faptul că inaugurarea statuii comandate de Carol al II-lea avea loc în 1935.
Cartierul Berceni este unul dintre cele mai vechi așezări din Capitală. În 1600 ajungea aici un grof maghiar, pe numele său Miklós Bercsényi, în drumul spre Imperiul Otoman. Se speculează a fost atât de încântat de zonă, încât a decis să se stabilească definitiv acolo.
Nu se știe când a luat naștere cartierul Colentina, dar etimologia numelui său ar proveni de la o expresie folosită de locuitorii zonei. În trecut, zona Colentina era plină de noroaie, așa că oamenii spuneau ”colea-n tină”, care înseamnă ”aici în noroi”, de aici și numele cartierului Colentina.