Legile Justiției, dezbătute de CCR. Curtea Constituțională a respins sesizările USR și AUR. Update

Cele trei legi, adoptate în Parlament, sunt Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii.

Legile justiției, dezbătute de CCR

”Este foarte important să contestăm aceste legi la CCR, vedem că puterea actuală a forţat la maximum procedura şi nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia”, transmitea deputatul USR Stelian Ion.

USR-iștii susțin că noile legi ”oligarhizează întregul sistem judiciar, punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie’ şi fac mult mai mult rău întregii societăţi”.

De aceeași părere este și partidul AUR, care a depus la rândul său o sesizare. ”Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PLx 440/ 2022), Legea privind organizarea judiciară (PLx 441/ 2022) şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PLx 442/ 2022) sunt neconstituţionale din cauza manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare”, transmite AUR într-un comunicat de presă.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Nici Avocatul Poporului nu a rămas indiferent la această situație și a sesizat la rândul său CCR. Avocatul Poporului are în special o problemă cu articolul 206 al legii și articolul 234, alineatul 2.

”Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora”, este menționat în articolul 206.

Articolul 234 alineatul (2) din lege subliniază faptul că ”judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei”.

Avocatul Poporului transmite că, ”pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere, legea preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot fi ocupate de judecători şi procurori care excedează activităţii de înfăptuire a justiţiei”.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Justiția rămâne o problemă eternă în România, în contextul în care politicienii sunt acuzați mereu că nu respectă recomandările Uniunii Europene în acest domeniu și încearcă să subjuge justiția din punct de vedere politic, potrivit DC News.ro.