Ce se întâmplă cu linia de metrou Gara de Nord – Otopeni Aeroport. Contre politice și proiecte suspendate

Magistrala de metrou care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni a devenit mai degrabă subiect de bășcălie la fel cum s-a petrecut în cazul suratei din Drumul Taberei. Mai ales că, între timp, CFR-ul a reușit să lege cele două puncte și să asigure călătoria prin trenuri.

Nu a mai durat mult după ce primele garnituri au conectat gara de aeroport și proiectul metroului a avut parte de piedici serioase. Culmea, criticile au venit chiar din partea autorităților. Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor a fost cel mai aprig contestatar.

Ce se întâmplă cu linia de metrou care leagă Gara de Nord de Otopeni Aeroport!

În februarie, la doar trei luni de la inaugurarea traseului pe calea ferată, Drulă a transmis că metroul ar face până la Gara de Nord nu mai puțin de 35 de minute, cu 15 în plus față de tren. De asemenea, ministrul spunea că în subteran ar urma să fie 14 opriri și nu s-ar realiza legătura directă cu viitorul terminal.

Ministrul liniștea spiritele și anunța că M6 se va face, cel puțin până în Sectorul 1, faza 1 care ajungea la Băneasa. De aici încolo utilitatea metroului era pusă sub semnul întrebării. Drulă a solicitat o reevaluare a proiectului.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Acesta voia să vadă fezabilitatea, dacă forma era cea mai bună, pentru că Bucureștiul urma să aibă un terminal care prelua, conform studiului din 2008, întreg traficul aeroportului. Doar că acesta era undeva la trei kilometri în partea cealaltă a pistelor, iar metroul, așa cum era proiectat, nu se lega cu terminalul.

În plus, a mai zis fostul ministru, de la stația Tokyo până la Otopeni, metroul ar străbate zona cu cea mai scăzută densitate a populației din București.

Așa a fost suspendat totul pentru câteva luni de zile. Cum USR-ul s-a retras de la guvernare, Ministerul Transporturilor a ajuns la liberali. PNL a anunțat că ar vrea demararea lucrărilor.

Memorandum în Guvern pentru ca Magistrala de metrou M6 să ajungă la Aeroportul Otopeni

Drept pentru care, oamenii lui Florin Cîțu au solicitat continuarea Magistralei de metrou M6 până la Otopeni. Au făcut și un memorandum în Guvern pentru deblocarea investiţiei. La începutul lunii octombrie, Executivul și-a dat acordul trecând peste socotelile fostului ministru.

Digisport.ro

Alegerea făcută de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

Cătălin Drulă a solicitat prioritizarea liniilor care deservesc un bazin mai mare de populaţie, precum M 5 Eroilor – Pantelimon sau M 4 Gara de Nord- Gara Progresul, o gară aflată la ieşirea din Bucureşti spre Giurgiu, obiectiv propus la finanţare prin PNRR.

Pentru linia Gara de Nord – 1 Mai – Otopeni, România are peste 500 de milioane de euro finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană. Atenție, însă. Există și un termen limită, acesta fiind decembrie 2023. De asemenea, încă 300 de milioane de euro au fost luați împrumut în urmă cu 10 ani de la Banca Japoniei.

La un pas să scape și de directorul Ștefan Paraschiv, om impus în conducere de Cătălin Drulă, oficialii Metrorex au transmis acum că nici vorbă de inutilitate, ci linia Gara de Nord – Otopeni Aeroport ar putea fi una dintre cele mai aglomerate.

Cum au fost pasați și driblați japonezii de la un ministru la altul

Cătălin Drulă este ultimul ministru care a stat de vorbă și cu partea japoneză, cea care urma să asigure bani serioși pentru realizarea magistralei. Fostul ministru a explicat că împrumutul putea fi înlocuit.

“Se spune că pierdem 300 de milioane de euro, dar nu sunt bani pe care îi primim, este un împrumut care va intra pe deficit. La fel de bine îl putem lua de la Banca Mondială, de la Banca Europeană de Investiții sau de la o bancă comercială, nu e ceva mai favorabil.

Cred că și condițiile financiare erau defavorabile față de ce putem lua de la alte instituții internationale – este o informație sub rezervă”, a zis Drulă care a recunoscut că partea niponă s-a cam obișnuit cu amânările românilor.

“Am avut o discuție cu partea japoneză și am toată dorința de a lucra împreună, numai că oamenii cred că s-au întâlnit cu 10-15 miniștri care au spus “da, da”, au dat din cap, dar nu au făcut nimic mai departe. Proiectul este de 15 ani “în derulare”, dar nu există nimic în teren”, a mai adăugat fostul ministru.