Locomotiva UE a deraiat. Lipsa gazului rusesc și tranziția verde pe hârtie au îngenuncheat economia Germaniei

Dată altădată ca exemplu în întreaga lume, Germania a devenit economia dezvoltată cea mai puțin performantă. Pierderea gazelor naturale ieftine din Rusia a jucat un rol în acest declin, dar și deciziile luate în anii de boom economic. În cea mai mare parte a acestui secol, Germania s-a bucurat de o serie de succese economice, dominând piețele mondiale pentru produse de înaltă calitate, cum ar fi mașinile de lux și utilajele industriale, vânzând atât de mult peste hotare încât jumătate din economie se baza pe exporturi.

Contraperformanța locomotivei europene

Locurile de muncă erau numeroase iar vistieria statului se umplea, în timp ce alte țări europene se înecau în datorii. Astfel că Germania a fost dată ca un exemplu de urmat. Dar acest lucru nu mai este cazul acum. În prezent, Germania este țara cu economie dezvoltată cea mai puțin performantă din lume, iar atât Fondul Monetar Internațional, cât și Uniunea Europeană se așteaptă ca economia țării să se contracte în acest an.

Acest lucru a survenit după invazia Rusiei în Ucraina și pierderii gazului natural ieftin de la Moscova – un șoc fără precedent pentru industriile germane energo-intensive, care au fost mult timp motorul de producție al Europei. Contraperformanța bruscă a celei mai mari economii europene a declanșat un val de critici, certuri și dezbateri cu privire la calea de urmat, scrie Euronews.

Germania riscă să se „dezindustrializeze”, deoarece costurile ridicate ale energiei și lipsa de acțiune a guvernului cu privire la alte probleme cronice amenință să trimită în altă parte noi fabrici și locuri de muncă bine plătite, a declarat Christian Kullmann, directorul general al principalei companii chimice germane Evonik Industries AG.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Lovitura pierderii gazului din Rusia

Din biroul său de la etajul 21 din orașul Essen, situat în vestul Germaniei, Kullmann indică pentru jurnalistul Euronews simbolurile succesului trecut din regiunea industrială istorică din Ruhr: coșurile oțelăriilor, grămezile uriașe de deșeuri ale minelor de cărbune închise în prezent, o imensă rafinărie de petrol BP și instalația de producție chimică Evonik.

Astăzi, fosta regiune minieră este un simbol al tranziției energetice, presărată cu turbine eoliene și spații verzi.  Pierderea gazului natural rusesc ieftin, necesar pentru alimentarea fabricilor, „a afectat dureros modelul economic al Germaniei”, subliniază Kullmann, pentru sursa citată.

După ce Rusia a tăiat cea mai mare parte a gazului către Uniunea Europeană, guvernul de a Berlin a cerut companiei Evonik să mai mențină câteva luni centrala sa electrică pe cărbune din anii 1960. Compania va renunța la centrală în favoarea a două generatoare pe gaz care vor putea funcționa pe bază de hidrogen, ca parte a planurilor sale de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2030.

Plafonarea prețurilor la energia industrială

Una dintre soluțiile aflate în dezbatere este plafonarea, finanțată de guvern, a prețurilor la electricitatea industrială pentru a permite economiei să facă tranziția către energiile regenerabile. Propunerea vicecancelarului Robert Habeck (Verzii) a întâmpinat rezistență din partea cancelarului Olaf Scholz (social-democrați) și a Partidului Liber-Democrat (parteneri în coaliția pro-business). Ecologiștii susțin că astfel s-ar prelungi dependența de combustibilii fosili.

Digisport.ro

FOTO ”A venit Iepurașul”. Un milionar român și-a lăsat ”mută” iubita cu 24 de ani mai tânără

Kullmann susține că „aceste costuri ridicate ale energiei au fost cauzate și influențate de decizii politice greșite”. „Industria germană și lucrătorii germani nu ar trebui să fie forțați să plătească factura”, subliniază omul de afaceri. Prețul gazului este de aproximativ două ori mai mare decât în 2021, ceea ce afectează activitatea diverselor companiilor care nu se pot lipsi de această sursă de energie pentru un proces tehnologic și o producție stabile.

O a doua lovitură a fost dată în momentul în care China, un partener comercial cheie al Germaniei, a cunoscut o încetinire a creșterii economice după decenii de creștere puternică. Aceste șocuri externe au scos la iveală fisuri în fundațiile economiei Germaniei, care au fost ignorate în anii de succes, inclusiv adoptarea târzie a tehnologiei digitale de către guvern și întreprinderi și un proces îndelungat pentru a obține aprobarea proiectelor de energie regenerabilă atât de necesare.

Închiderea centralelor nucleare, bomboana pe colivă?

Decizia din 2011 de închidere a centralelor nucleare rămase în Germania a fost pusă sub semnul întrebării din cauza îngrijorărilor legate de prețurile la electricitate și de penurie. Întreprinderile se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă calificată, numărul locurilor de muncă vacante atingând un nivel record de aproape două milioane.

În același timp, guvernul a recunoscut că a fost o greșeală să se bazeze pe Rusia pentru a asigura o aprovizionare fiabilă cu gaz prin intermediul conductelor Nord Stream pe sub Marea Baltică, care au fost închise și deteriorate în timpul războiului. În prezent, proiectele de energie curată sunt încetinite de birocrația grea și de rezistența pe care o opune populația. Limitele privind distanța față de locuințe limitează la o cifră construcția anuală de turbine eoliene în sudul regiunii bavareze.

O linie electrică în valoare de 10 miliarde de euro, care ar urma să transporte energia eoliană din nord către industria din sud, a fost întârziată din cauza rezistenței politice la instalarea unor turnuri aeriene inestetice. Neajunsurile înseamnă că aceasta va fi finalizată în 2028 în loc de anul 2022 prevăzut. Între timp, întreprinderile mari consumatoare de energie încearcă să facă față șocului prețurilor.

Alternative puține și costisitoare

Drewsen Spezialpapiere, companie care produce hârtie pentru pașapoarte și timbre, printre altele, a achiziționat trei turbine eoliene în apropierea fabricii sale din nordul Germaniei pentru a acoperi aproximativ un sfert din cererea externă de energie electrică, o decizie ce se încadrează în strategie de renunțare la gazele naturale.

Compania specializată în sticlă Schott AG a experimentat înlocuirea gazului cu hidrogen fără emisii, la fabrica unde produce sticlă în rezervoare care pot atinge temperaturi de până la 1.700 de grade Celsius. A funcționat, dar numai la scară mică, cu hidrogenul furnizat de un camion. Pentru o producție viabilă, ar trebui ca cantități masive de hidrogen să fie produse din energie electrică regenerabilă și livrate prin conducte, ceea ce nu există încă.

Olaf Scholz a cerut ca tranziția energetică să fie tratată ca o urgență, astfel încât patru terminale plutitoare de gaz natural lichefiat să poată fi înființate în câteva luni pentru a înlocui gazul rusesc. Dar gazul natural lichefiat, GNL, care ajunge la terminale pe nave din Statele Unite, Qatar și alte țări este mai scump decât gazul rusesc livrat prin conducte.

„Bolnavul Europei” se poate vindeca

Cu toate acestea, disputele din cadrul guvernului de coaliție cu privire la plafoanele prețurilor la energie și la o lege care interzice construirea de noi cuptoare pe gaz i-au exasperate pe oamenii de afaceri. Potrivit lui Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg Bank, Germania a adormit pe lauri în timpul „deceniului de aur” al creșterii economice din 2010 până în 2020.

Schmieding, care a descris Germania drept „bolnavul Europei” într-o analiză publicată în 1998, consideră că această etichetă ar fi exagerată astăzi, având în vedere rata scăzută a șomajului și finanțele publice solide. Prin urmare, Germania are spațiu de manevră, dar există mai puțină presiune pentru schimbare.

Potrivit lui Schmieding, cea mai importantă măsură imediată ar fi eliminarea incertitudinii legate de prețurile energiei. Oricare ar fi politicile alese, „ar fi deja foarte util ca guvernul să ajungă rapid la un acord cu privire la acestea, astfel încât companiile să știe cum stau lucrurile și să poată planifica în consecință, în loc să își amâne deciziile privind investițiile”, a spus el.