Apar noi informații privind investigația exploziilor de la gazoductul Nord Stream, care au avut loc anul trecut, în luna septembrie. Detaliile dezvăluie modul în care a fost organizată întreaga operațiune și date referitoare la presupușii autori.
Jurnaliști din mai multe țări ale Uniunii Europene relatează într-o investigație de presă că un ucrainean, implicat în exploziile de la Nord Stream, ar fi folosit un pașaport românesc fals pentru a închiria un iaht. El a fost ajutat de alte cinci persoane, complici, pentru a pune încărcăturile explozive la adâncime.
Informațiile au fost furnizate de surse din poliția germană, sub protecția anonimatului. Se pare că documentul românesc fals utilizat de ucrainean, care ar fi un fost soldat, este pe numele Ștefan Marcu, potrivit frontstory.pl, una dintre publicațiile care au participat la investigația de presă.
Sursa citată menționează faptul că există, cu adevărat, o persoană cu acest nume în România, iar datele de pe pașaportul fals sunt aceleași cu cele reale, conform autorităților germane. Însă, bărbatul în cauză, adevăratul Ștefan Marcu, nu ar fi ieșit din România la vremea respectivă.
Cel care a folosit documentul ar fi un cetățean din Ucraina, în vârstă de 26 de ani. Tânărul este bănuit că a mers în Germania pentru a pune la cale operațiunea din Marea Baltică, conform surselor din cadrul poliției germane. Datorită pașaportului fals, pe numele de Ștefan Marcu, ucraineanul a reușit să închirieze iahtul Andromedei, de pe care ar fi fost desfășurate atacurile, conform Sueddeutsche Zeitung.
Investigația mai arată că tânărul de 26 de ani, dintr-o localitate situată la sud-est de Kiev, ar fi fost soldat într-o unitate de infanterie a ucrainenilor. Pe de altă parte, presa din Germania scrie că procurorii iau calcul varianta potrivit căreia sabotajul „ar putea fi o operaţiune sub steag fals” gândită de Moscova.
Se presupune că cele 6 persoane suspecte, o femeie și 5 bărbați, conform informațiilor publicate de Tages Anzeiger, inclusiv ucraineanul cu pașaport românesc fals, au lăsat în mod intenționat anumite indicii false, pentru a fi considerată responsabilă Ucraina.
Amintim că Danemarca a precizat, în luna aprilie, faptul că ar fi fost văzute nave din Rusia în septembrie 2022, în zona respectivă, înainte de producerea exploziei. Totodată, Ucraina neagă vehement posibila implicare în această operațiune.
De asemenea, s-a vehiculat că în spatele acțiunii ar fi SUA, Rusia, servicii secrete din Ucraina, dar și un om de afaceri ucrainean. Acuzațiile au fost negate de fiecare țară. Ancheta este în desfășurare, investigațiile fiind efectuate de Danemarca, Suedia şi BKA-ul german.