Oastea subțiată a lui Ludovic Orban. Mai bine de jumătate din liderii care l-au susținut la congres au rămas în PNL

Campania internă dură din interiorul PNL și alierea partidului cu PSD părea că va duce la un exod masiv din partid către formațiunea politică pe care Ludovic Orban speră să o înscrie la Tribunal luna aceasta, Forța Dreptei.

Însă până acum, doar o parte dintre susținătorii lui Orban de la Congres și din perioada crizei guvernamentale au plecat din partid, majoritatea preferând să rămână în PNL.

Orban nu a reușit să convingă oameni foarte apropiați lui să i se alăture în nou formațiune, precum Virgil Guran sau Adrian Veștea, iar dintre parlamentarii care au semnat scrisoarea din octombrie prin care cereau numirea lui Orban ca premier și refacerea alianței cu USR, mai puțin de jumătate s-au înscris în noul partid.

Doar doi din opt șefi de organizații i-au rămas fideli lui Orban

Înainte de Congresul din 25 septembrie, au fost opt organizații județene care au aprobat exclusiv moțiunea cu care a candidat Ludovic Orban pentru un nou mandat de președinte al PNL, în timă ce alte 12 au ambele moțiuni. Din grupul de opt au făcut parte județele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dâmboviţa și Vrancea, organizațiile din Sectorul 5 și Sectorul 3, precum și filiala din Diaspora.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Dintre liderii celor opt organizații, numai doi se regăsesc pe lista celor care figurează ca inițiatori ai partidului Forța Dreptei. Primul este liderul PNL Argeș, deputatul Adrian Miuțescu, însă susținerea acestuia s-ar putea să fie mai mult o povară pentru Orban întrucât Miuțescu este cercetat penal de către DNA, iar Parlamentul i-a ridicat imunitatea.  Al doilea șef de organizație care a plecat odată cu Orban este deputatul Antonel Tănase, fost lider la PNL Sector 3.

În schimb, președintele CJ Brașov Adrian Veștea, care a candidat la Congres pentru un post de prim-vicepreședinte din partea echipei Orban, a rămas în PNL. „Rămân în PNL, indiferent ce decizie va lua Ludovic Orban. Sunt în partid de 25 de ani”, spunea Veștea pe 3 noiembrie, într-o emisiune la Prima TV. Decizia lui Veștea este explicabilă prin faptul că demisia sa din partid ar duce automat la pierderea șefiei CJ.

În aceeași situație se află și liderul PNL Bistrița-Năsăud, Ioan Turc, ce este totodată și primar al Bistriței. „Eu nu plec din PNL. Rămân în partid la bine și la greu!”, a precizat Turc într-o declarație pentru Bistrițeanul. Ca președinte al CJ Vrancea, nici liderul liberalilor din acest județ, Cătălin Toma, nu s-a arătat dispus să renunțe la funcție.

Pe lângă aceștia, sunt șefi de filială care, fiind parlamentari sau neavând o funcție în administrația locală, nu riscă să piardă posturi de demnitate publică și care totuși nu au mai plecat odată cu Orban. Este vorba de senatorul Virgil Guran (președinte la PNL Dâmbovița și fost candidat la un post de prim-vicepreședinte al partidului din partea echipei Orban), senatorul Viorel Badea (șeful organizației din Diaspora) și de liderul filialei Sectorului 5, Dan Meran.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

„Am fost, cred, colaboratorul nr. 1 al lui Ludovic Orban de-a lungul timpului, însă din punctul meu de vedere consider că trebuia să rămânem în partid. Sunt multe probleme care trebuie puse la punct în PNL, dar trebuia să o facem din interior. Chiar dacă există supărări, chiar dacă au fost anumite lucruri în neregulă, un partid trebuie să meargă înainte”, se justifica Virgil Guran, citat de stiripesurse.ro.

Jumătate din susținătorii din Parlament, pierduți pe drum

În consecință, disidenții care au rămas în jurul lui Orban sunt un grup de parlamentari, însă și acesta este sub numărul la care se spera anterior.  Pe 5 octombrie 2021, la zece zile după Congresul câștigat de Florin Cîțu, dar în plină criză politică, nu mai puțin de 41 de parlamentari PNL dădeau publicității o scrisoare deschisă în care cereau numirea ca prim-ministru a lui Ludovic Orban, ca singurul capabil să refac alianța cu USR și să pună capăt crizei politice.

„Susţinem refacerea coaliţiei de guvernare în jurul PNL, alături de USR-PLUS, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, ca fiind singura formulă politică în acord cu votul exprimat de cetăţeni în urmă cu un an de zile. Respingem orice fel de înţelegere sau colaborare de natură a învesti un nou Guvern cu sprijinul PSD. Considerăm că cea mai potrivită persoană, capabilă să negocieze refacerea coaliţiei de guvernare şi să conducă Guvernul în calitate de prim-ministru este Ludovic Orban”, se spunea în scrisoare.

La acea vreme, se estima că aceștia vor fi parlamentarii care se vor alătura lui Orban dacă acesta va pleca din partid, însă în momentul de față doar 16, adică mai puțin de jumătate dintre ei, se află printre inițiatorii partidului Forța Dreptei.

Restul, fie convinși de conducerea PNL, fie speriați de greutățile inerente înființării unui nou partid, nu au mers cu Ludovic Orban în noul partid. Este vorba de deputații Onuț Atanasiu (Galați), Costel Barbu (Teleorman), Cătălin Ciofu (Bacău), Ioan Cupșa (Bihor), Valentin Făgărășian (Diaspora), Dumitru Flucuș (Brașov), Daniel Gheorghe (Ilfov), Elena Hărătău (Bacău), Ervin Molnar (Mureș), Diana Morar (Bistrița-Năsăud), Sorin Năcuță (Iași), Corneliu Olar (Alba), Alexandru Popa (Brăila), Sabin Sărmaș (Cluj), Christine Thellmann (Sibiu), Cristina Vecerdi (Brașov) și senatorii Viorel Badea (Diaspora), Claudia Banu (Vâlcea), Iulian-Mihai Bîca (Vaslui), Sorin Bumb (Alba), Ioan Cristina (Arad), Dănuț Bica (Argeș), Raluca Ioan (Vrancea), Alexandru Nazare (Prahova), George Scarlat (Galați).

Deputatul de Ialomița Luminița Barcari s-a retras din grupul parlamentar al PNL, dar încă nu și-a oficializat demisia din partid, astfel că nu se știe cu exactitate ce drum va urma.

Istoric nefavorabil pentru partidele foștilor premieri

Astfel că printre liberalii cu notorietate mai mare care l-au urmat pe Orban sunt doar fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru și fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ionel Dancă. Nu l-au  urmar pe Orban nici măcar Alexandru Nazare, cel care a fost demis din funcția de ministru de Finanțe de către Florin Cîțu, și nici fostul secretar general-adjunct al Guvernului, Costel Barbu.

Pe 14 decembrie, Ludovic Orban a depus actele pentru înregistrarea noului său partid, iar Tribunalul București ar trebui să anunțe decizia în cursul acestei luni.

Cu un grup de suporteri mai restrâns decât în estimările inițiale, Ludovic Orban a plecat pe un drum urmat și de alți foști lideri de partid sau premieri care nu s-au mai regăsit în formațiunile pe care altădată le-au condus. Însă proiectele lor politice s-au soldat cu eșecuri pe toată linia.

Astfel, Călin Popescu-Tăriceanu a fondat ALDE după plecarea din PNL și a reușit să intre în Parlament cu acest partid în 2016, însă patru ani mai târziu a ratat acest obiectiv, deși se aliase cu Pro România, partidul înființat de Victor Ponta după plecarea din PSD. Ponta raliase în partidul său un număr mare de disidenți din PSD în perioada în care partidul a fost condus de Liviu Dragnea, dar a ratat testul alegerilor parlamentare din 2020.

O soartă sumbră a avut și partidul lui Traian Băsescu, PMP. Formațiunea a intrat în Parlament în 2016, dar nu a reușit să reediteze performanța și în 2016.