Partidul lui Orban, pe urmele lui Gabriel Oprea și Victor Ponta. PNL încearcă să blocheze demersul disidenților liberali

În timp ce Forța Dreptei încearcă să obțină înscrierea la tribunal, partidul lui Orban vrea să își constituie și grup parlamentar în Camera Deputaților, miza un loc în Biroul Permanent la care PNL ar trebui să renunțe în favoarea celor care au plecat din partid.

Deocamdată, majoritatea PNL-PSD-UDMR a blocat demersul celor de la Forța Dreptei trimițând cererea lor la Comisia juridică pentru un punct de vedere,  deși Curtea Constituțională s-a pronunțat în două rânduri pe spețe similare. Astfel, au apărut grupurile parlamentare ale UNPR și Pro România, deși acestea nu candidaseră în alegeri.

Însă situația lui Orban este mai dificilă decât ale partidelor conduse de Gabriel Oprea și Victor Ponta. În 2010 UNPR era aliat cu PDL, aflat la putere, iar în 2019, grupul Pro România a fost înființat ca o concesie făcută de PSD, aflat în plină derivă după pierderea alegerilor europarlamentare și întemnițarea lui Liviu Dragnea.

Formulări ambigue în Regulament

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, un grup parlamentar poate fi constituit de minim 10 deputați „din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi.”

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Formularea destul de ambiguă a generat de-a lungul timpului controverse care au trebuit să fie soluționate de către Curtea Constituțională, iar miza nu este mică. Partidele parlamentare care-și pot forma grupuri politice au dreptul să fie reprezentate în conducerea Camerei și, în plus, beneficiază de suport logistic, precum spații în Palatul Parlamentului, mașini, consumabile ș.a.

Încercarea eșuată a disidenților lui Orban

În ședința de plen din 1 februarie, Violeta Alexandru a anunțat în plen formarea grupului „deputaților independenți de dreapta”, adică al celor care au plecat din PNL cu Ludovic Orban pentru a forma Forța Dreptei. Ea a invocat Decizia CCR 85/2019 prin care s-a stabilit că există posibilitatea înființării unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția ca acest grup să nu reprezinte partide care nu au câștigat mandat în alegeri.

„Nu este cazul nostru. Am demisionat din Partidul Naţional Liberal şi nu suntem membri ai vreunei alte formaţiuni politice, implicit, nu suntem membri sub o siglă care să fi candidat şi să fi pierdut alegerile”, a spus Violeta Alexandru.

Mai clar spus, jurisprudența Curții a stabilit o distincție între deputații independenți și cei neafiliați, în sensul că parlamentarii care au candidat în alegeri din partea unui partid și apoi au părăsit acel partid pot înființa un grup parlamentar câtă vreme nu reprezintă o formațiune care nu a obținut mandate în alegeri, cum ar fi un partid extraparlamentar. Astfel, Curtea dădea dreptul ca în urma sciziunilor dintr-un partid care a obținut mandate în alegeri, disidenții să poată forma grupuri parlamentare.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

Parlamentarii lui Orban vor să fie reprezentați și în Biroul Permanent, în baza Deciziei CCR 1420/2019 care statua următoarele: „Mutaţiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se poate produce în cadrul partidelor reprezentate de fiecare grup sau a migraţiei parlamentarilor de la un grup la altul ori a părăsirii unui grup fără afilierea la altul, mutaţii posibile în condiţiile în care Constituţia stabileşte expres că orice mandat imperativ este nul, nu pot rămâne fără consecinţe asupra reprezentării grupurilor parlamentare în cadrul birourilor permanente.”

Astfel împărțirea funcțiilor de conducere în Parlament se face în funcție de ponderea fiecărui  grup parlamentar existent în respectiva Cameră, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Potrivit acestei decizii, grupul lui Orban ar fi trebuit să primească un loc în Biroul Permanent, însă prin refuzul de a lua act de înființarea grupului înainte de un punct de vedere al Comisiei juridice, majoritatea PNL-PSD-UDMR din Camera Deputaților și-a asigurat un  loc în plus, cel puțin până la începerea sesiunii viitoare.

PNL: „Vor rămâne neafiliați”

PNL intenționează chiar să blocheze definitiv formarea grupului lui Orban invocând o altă prevedere din Regulamentul Camerei Deputaților care spune, la articolul 19, alineatul 1, că „formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.”

„Îi stimez pe colegii mei neafiliaţi, dar ei vor rămâne neafiliaţi. Declaraţia doamnei deputat Violeta Alexandru are doar strict valoarea unei declaraţii politice şi nu are niciun fel de efect juridic”, a spus în plen Gabriel Andronache, liderul de grup al deputaților PNL, menționând că se poate constitui un grup al deputaților independenți doar de către deputații care au fost aleși ca independenți, nu care au demisionat din partidul pe listele căruia au fost aleși.

Numai că decizia CCR din 2019 a stabilit în mod explicit tocmai dreptul parlamentarilor plecați de la un anumit partid de a forma un grup parlamentar dacă sunt în număr de cel puțin zece.

„Cu privire la interdicţia deputaţilor neafiliaţi de a-şi forma un grup parlamentar, Curtea reţine că aceasta nu contravine posibilităţii neîngrădite a deputaţilor de a trece de la un grup parlamentar la altul sau de a se afilia unui grup parlamentar sau de a constitui un grup format din parlamentari independenţi dacă au părăsit grupul din care făceau parte (…)

Interdicţia formării grupului parlamentar de către deputaţi neafiliaţi intervine după ce deputaţii respectivi şi-au exprimat opţiunea, în mod liber, în sensul de a nu deveni membri ai unor grupuri parlamentare sau de a nu se afilia unor grupuri parlamentare sau de a nu constitui un grup al deputaţilor independenţi, ipoteză în care devin deputaţi neafiliaţi”, se arată în Decizia 85/2019.

Precedentele instituite de Oprea și Ponta

În istoria parlamentară recentă există două cazuri în care partide care s-au constituit după alegeri și-au format grupuri distincte. Prima dată s-a întâmplat în 2010, când majoritatea din jurul PDL a modificat Regulamentul astfel încât parlamentarii plecați din PSD împreună cu Gabriel Oprea pentru a forma UNPR să poată constitui un grup distinct. La vremea respectivă, PNL și PSD au contestat modificarea la Curte, însă fără succces.

Mai complicată a fost cazul Pro România, partidul lui Victor Ponta. Deși acesta avea alături suficienți deputați pentru constituirea unui grup separat, majoritatea din jurul PSD pur și simplu a refuzat să ia act de noul grup, pe motiv că sunt neafiliați. Ponta nici măcar nu a avut posibilitatea să recurgă la CCR deoarece nu a existat nici un act adoptat de Camera Deputaților care să poată fi contestat la Curte.

Abia după un an și jumătate de încercări, Ponta reușit oficializarea grupului Pro România, însă în urma unui context politic special care i-a determinat pe cei de la PSD să accepte noul grup. În mai 2019, PSD a înregistrat un eșec usturător la alegerile europarlamentare, iar la numai câteva zile Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare. Tendințele centrifuge din partid s-au intensificat subit, iar partenerii de coaliție dădeau semne că vor să se distanțeze de PSD. În nevoie disperată de aliați în Parlament, social-democrații au fost nevoiți să oficializeze grupul parlamentar Pro România, pe 29 mai 2019.

Astfel că și înființarea grupului Forța Dreptei stă la mâna majorității, iar pârghiile pe care le are partidul lui Ludovic Orban sunt foarte reduse, chiar dacă două decizii ale Curții le dau dreptate.