Lumea, în pragul unui nou război. Maduro a dat ordinul, armata statului vecin a intrat în stare de alertă

Președintele venezuelean Nicolás Maduro a obținut victoria pe care și-a dorit-o la referendumul de weekendul trecut, când s-a a decis că Venezuela ar trebui să revendice regiunea Esequibo, bogată în petrol, o suprafaţă de de aproximativ 130.000 de kilometri pătrați (mai mult decât jumătate decât suprafaţa României), o zonă despre care venezuelenii susțin că le-a fost furată de Guyana când au fost împărţite graniţele, acum mai bine de 100 de ani.

Esequibo are o suprafaţă mai mare decât a Greciei

Timp de mai multe săptămâni guvernul lui Maduro a promovat referendumul ca un act de patriotism care ar uni țara. În acest scop, a angajat artiști de teatru și muzicieni de reggaeton, iar Comisia Electorală Națională din Venezuela a anunțat luni că aproximativ 10,5 milioane de alegători au participat la referendum, adică puțin mai mult de jumătate din cei 20,6 milioane de alegători înregistrați în țară.

Guyana a caracterizat referendumul drept motiv pentru anexarea regiunii Esequibo și a solicitat dreptate în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), principalul organism judiciar al Națiunilor Unite (ONU). Vinerea trecută, CIJ a ordonat Venezuelei să nu ia nicio măsură care ar schimba status quo-ul. Instanța a cerut ambelor țări să-i prezinte pozițiile și apoi să decidă cum să rezolve disputa.

Pe aripile succesului de la referendum, Maduro a declarat deja că va aproba extragerea petrolului din Esequibo. Compania petrolieră de stat PDVSA și compania siderurgică de stat CVG vor înființa departamente care să se ocupe de Esequibo, a mai spus președintele venezuelean. “Companiile de stat vor acorda imediat permise pentru extracţia și exploatarea gazelor, petrolului și minelor din Esequibo noastră aflată în Guyana”, a afirmat Maduro. Președintele Venezuelei a adăugat că a întocmit un proiect de lege pentru înființarea unui nou stat pe acel teritoriu și că și companiile care operează deja pe teritoriul său vor trebui să plece în termen de trei luni.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Președintele Guyanei, Irfaan Ali, a acuzat că Maduro ignoră decizia CIJ și că va căuta ajutor la Consiliul de Securitate al ONU. “Armata guyaneză este în alertă!”, a spus Ali, adăugând că l-a contactat deja pe secretarul general al ONU, António Guterres.

Esequibo este mai mare decât suprafaţa Greciei și este bogat în resurse minerale și energetice. Ocupă două treimi din teritoriul Guyanei și îi are acces la o parte a Oceanului Atlantic, în apele sale teritoriale găsindu-se cantități mari de petrol, în 2015.

Guyana a înregistrat în 2022 o creştere a PIB-ului de peste 60%

Esequibo a făcut parte din Venezuela în timpul controlului Spaniei, de la mijlocul secolului al XVI-lea până în 1821. Guvernele de la Caracas s-au opus multă vreme granițelor stabilite de arbitrii internaționali în 1899, când Guyana era încă o colonie britanică. Oficialii venezueleni susțin că arbitrii i-au înșelat și că au vrut să le fure pământul. Oficialii susțin că acordul de soluționare a litigiului teritorial semnat în 1966 a anulat decizia din 1899. Guyana susține însă că decizia din 1899 rămâne valabilă și este valabilă.

Guyana este pe cale să atingă o creștere de două cifre a PIB, pentru al cincilea an consecutiv, devenind singura țară din lume care a făcut acest lucru în acest secol. Conform estimărilor recente ale Fondului Monetar Internațional (FMI), această mică țară sud-americană va avea o creștere economică de aproximativ 38% până la sfârșitul anului și este de așteptat ca această creștere să fie de 115% în următorii cinci ani. Țara a înregistrat o creștere a PIB-ului de 62,3% anul trecut, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere din lume.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Oportunitățile din Guyana s-au schimbat semnificativ când, în 2019, ExxonMobil a început să exploateze acele zăcăminte uriașe de petrol și gaze pe care le-a descoperit în 2015. Se presupune că producția de petrol din Guyana va crește de la 390.000 de barili pe zi, în acest an, la 1,2 milioane de barili pe zi în 2027.

Pe lângă producția de petrol, creșterea economică a ceea ce a fost odată una dintre cele mai sărace țări din regiune a fost alimentată de investiții în transport, locuințe și dezvoltarea capitalului uman. Mineritul și silvicultura au contribuit şi ele semnificativ, deoarece Guyana este situată pe coasta de nord a Americii de Sud, înconjurată de pădurea tropicală amazoniană.

Guyana a devenit un “matchmaker” atât de dorit, încât OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) a invitat-o ​​să se alăture în acest an, dar a refuzat pentru că ar trebui să mențină o piață stabilă, ceea ce înseamnă că ar trebui să reducă producția de petrol. Scopul Guyanei în acest moment este de a-și maximiza vastele resurse cât timp există încă cerere globală de petrol.

Economiștii avertizează actualul guvern guyanez să nu repete greșelile omologilor săi în gestionarea industriei petroliere. Experții sunt cel mai îngrijorați de faptul că Guyana nu are cadrul legal și de reglementare pentru a face față afluxului așteptat de bogăție și avertizează că acest lucru ar putea duce la o slăbire a instituțiilor democratice.