Lungul drum către un armistițiu între Israel și Hamas. Cum s-a ajuns la acordul de eliberare a ostaticilor

Un armistițiu de patru zile în războiul dintre Israel și Hamas a intrat în vigoare vineri dimineața devreme, pregătind terenul pentru schimbul a zeci de ostatici deținuți de militanții din Gaza în schimbul palestinienilor încarcerați de Israel.

Lungul drum către un armistițiu între Israel și Hamas

Oprirea luptelor promite o oarecare alinare pentru cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza, care au îndurat săptămâni întregi de bombardamente israeliene, precum și pentru familiile din Israel care se tem pentru soarta celor dragi luați prizonieri în timpul atacului Hamas din 7 octombrie, care a declanșat războiul.

Încetarea focului a început la ora locală 7.00 (07.00, ora României) și urmează să dureze cel puțin patru zile. În această perioadă, gruparea Hamas, aflată la putere în Gaza, s-a angajat să elibereze cel puțin 50 dintre cei aproximativ 240 de ostatici pe i-au luat la 7 octombrie. Hamas a declarat că Israelul va elibera 150 de prizonieri palestinieni. Acordul prevede, de asemenea, ca mai multe ajutoare să ajungă în sudul Fâșiei Gaza, unde palestinienii se confruntă cu lipsuri grave de alimente, apă, medicamente și electricitate.

Primii 50 de ostatici care vor fi eliberați în cadrul acordului sunt cetățeni israelieni, inclusiv unii care au o a doua naționalitate, potrivit unui oficial Hamas care a vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu a fost autorizat să discute detaliile cu presa, relatează Associated Press.

Digi24.ro

Un bărbat a fost găsit crucificat pe un gard, cu cuie bătute în mâini. Poliția a vorbit de un "un atac sinistru de tip paramilitar"

Oficialul nu a vrut să comenteze informațiile din presă potrivit cărora Hamas ar fi fost de acord să elibereze și non-israelieni, inclusiv 23 de cetățeni thailandezi. Ministrul de externe al Thailandei a declarat reporterilor din Bangkok că nu a putut încă să confirme aceste informații. Ambele părți vor elibera mai întâi femeile și copiii. Israelul a declarat că armistițiul va fi prelungit cu încă o zi pentru fiecare 10 ostatici suplimentari eliberați.

Cum s-a ajuns la acordul de eliberare a ostaticilor

Cinci săptămâni de negocieri cu întreruperi, impulsionate de administrația Biden, au dus la acordul Israel-Hamas de a întrerupe operațiunile de luptă și de a schimba prizonierii palestinieni pentru un număr inițial de 50 de femei și copii ținuți în captivitate.

În urmă cu o săptămână, la 14 noiembrie, negocierile privind eliberarea de către Hamas a ostaticilor reținuți în Gaza păreau să fie pe drumul cel bun. Hamas prezentase, așa cum au cerut Israelul și Statele Unite, numele și datele de identificare ale celor 50 de femei și copii ținuți prizonieri pe care era pregătit să îi elibereze. Cabinetul de război al Israelului a fost de acord, în principiu, să întrerupă operațiunile de luptă și să dea la schimb 150 de prizonieri palestinieni.

În cadrul unei întâlniri individuale la Tel Aviv, în acea zi, între premierul israelian Benjamin Netanyahu și Brett McGurk, cel mai înalt oficial al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, “a fost foarte clar” că israelienii “erau pregătiți să meargă mai departe”, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Biden, citat de Washington Post.

Digisport.ro

FOTO ”Ireal”. Donald Trump și un model au provocat indignare prin aparițiile de la Miami: ”Lumea ciudaților”

În timp ce ieșeau împreună din ceea ce fusese o ședință dificilă, Netanyahu, a spus oficialul, l-a apucat de braț pe McGurk și a spus: “Avem nevoie de acest acord”. Aflat sub o presiune internă extremă pentru a aduce ostaticii acasă, el l-a îndemnat pe McGurk să îl roage pe președintele Biden să îl sune pe emirul Qatarului, unde negociatorii mediau discuțiile indirecte cu Hamas, și să îl roage să îi comunice termenii “finali” ai Israelului. Câteva ore mai târziu, trupele israeliene au intrat în Spitalul al-Shifa din Gaza și toate comunicațiile cu Hamas și în Gaza au fost oprite.

“Se părea spre sfârșitul acelei zile… că ne apropiem și [apoi] totul s-a blocat”, a declarat oficialul, unul dintre mai mulți oficiali americani și străini care au oferit o descriere a celor cinci săptămâni de negocieri dure și adesea frustrante care au dus la un acord de eliberare a ostaticilor și la o pauză de patru zile a luptelor, anunțate miercuri dimineață. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a descrie detalii sensibile ale discuțiilor.

Hamas a declarat că întrerupe toate negocierile dacă forțele israeliene nu părăsesc imediat spitalul, sub care serviciile de informații israeliene și americane au declarat că militanții au operat un post de comandă și au depozitat arme. Hamas a negat că ar fi folosit al-Shifa ca bază militară. Israelul a refuzat să își retragă soldații din complexul spitalicesc, dar a transmis prin intermediul americanilor către Qatar și Hamas că nu va interveni asupra pacienților sau asupra funcționării unității.

Biden, intervenție decisivă

Când comunicațiile cu spitalul și între combatanți, prin intermediul Qatarului, au fost restabilite trei zile mai târziu, Biden se afla la San Francisco pentru conferința liderilor APEC (forumul pentru Cooperare Economică Asia-Pacific) și pentru o întâlnire planificată de mult timp cu președintele chinez Xi Jinping.

Făcând o pauză de la reuniunea la nivel înalt, el l-a sunat pe emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani. Aceasta era ultima șansă, i-a spus Biden, insistând ca Hamas să înțeleagă clar că timpul a expirat și că înțelegerea privind ostaticii trebuie finalizată.

Această serie de evenimente cu suișuri și coborâșuri a fost ilustrativă pentru modul în care s-au desfășurat discuțiile. “Ajungeam la limitele unui acord, apoi eram trimiși înapoi la punctul de plecare de mai multe ori”, a declarat Majed Al Ansari, consilier al prim-ministrului qatarez și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, într-un interviu acordat miercuri.

Negocierile indirecte cu un grup militant cu care nici Israelul, nici Statele Unite nu vor să vorbească direct au întârziat comunicările, chiar dacă au fost adesea întrerupte de evenimentele de pe teren. Mesajele trimise prin intermediul unor terțe părți au fost uneori confuze. Iar mesajele publice belicoase au subminat uneori discuțiile private. “A fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care le-am făcut vreodată”, a declarat un participant la negocieri.

Ultimele puncte de suspensie ale acordului de încetare a focului nu au fost lipsite de tensiune. În primele ore ale zilei de miercuri, cabinetul israelian a anunțat aprobarea finală a documentului de șase pagini care prezintă termenii încetării focului și secvența de eliberare a ostaticilor. Dar, în timp ce lumea aștepta un anunț oficial din partea Qatarului, a devenit clar, a declarat un oficial al administrației Biden, că Hamas nu a semnat. La Doha, însă, negociatorii încă așteptau ca Israelul să trimită ultimele detalii, inclusiv ora de începere a pauzei.

Chiar și acum, acordul va necesita o comunicare delicată pentru a fi respectat, în timp ce ostaticii sunt mutați printr-o zonă de război extrem de volatilă și eliberați în loturi pe parcursul a patru zile. Odată ce schimburile vor fi finalizate, Israelul a declarat că își va continua ofensiva punitivă în Gaza, care a ucis peste 11.100 de persoane, potrivit cifrelor oficiale ale Ministerului Sănătății din Gaza, care estimează că cel puțin alte 2.000 de persoane ar putea fi moarte.

Speranțe pentru prelungirea armistițiului

Dar oficialii administrației Biden speră că eliberarea celor 50 de femei și copii, inclusiv a doi americani și a unui copil mic ai căror părinți au fost uciși în invazia Hamas din 7 octombrie a Israelului, va funcționa suficient de ușor pentru a convinge ambele părți să prelungească încetarea luptelor și să permită eliberarea altor ostatici.

Oficialii israelieni și americani cred că mai sunt cel puțin 25, și poate încă 50 sau peste, de femei și copii printre cei aproximativ 239 de ostatici. Restul prizonierilor includ civili de sex masculin, soldați israelieni de sex feminin și până la câteva zeci de bărbați membri ai Forțelor de Apărare ale Israelului. Nu există nimic în acord care să garanteze eliberarea lor.

O mare parte dintre luptele care vor urma vor avea loc probabil în sudul Gaza, o regiune dens populată, în prezent plină de sute de mii de persoane care au fugit de atacurile aeriene israeliene și de invazia terestră din nord.

“Am spus că nu susținem acest tip de operațiuni, în absența unui plan cuprinzător din partea israelienilor privind modul în care vor lua în considerare modul în care vor fi capabili să protejeze ceea ce este acum, matematic, o populație civilă dramatic crescută în sud [care a fost] evacuată din nord la îndemnul Israelului”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, cu privire la ofensiva planificată în sud.

Creșterea numărului de victime civile în sudul Gaza ar putea perturba eliberarea prizonierilor și planurile de a folosi încetările focului pentru a canaliza o creștere masivă a cantității de ajutor umanitar.

Menționând că în ultimele săptămâni, în valoare de 1.370 de camioane cu alimente, apă și medicamente și aproximativ 20.000 de galoane de combustibil au putut intra în Gaza prin Egipt, Kirby a declarat că “ne așteptăm ca acest lucru să continue acum în cantități și mai mari”.

Acordul, intermediat de oficiali americani, israelieni, qatarezi și egipteni

Numeroși oficiali americani, israelieni, qatarezi și egipteni au jucat un rol în formularea acordului și au existat comunicări aproape constante la cel mai înalt nivel – între Biden, Netanyahu, Tamim și președintele egiptean Abdel Fatah El-Sisi și principalii lor consilieri de securitate națională și de politică externă.

Mai multe persoane familiarizate cu discuțiile au declarat că rolurile cheie au fost jucate de directorul CIA, William J. Burns, și de David Barnea, șeful serviciului de informații israelian Mossad, ale căror guverne le-au delegat autoritatea de negociere, precum și de premierul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, care este și ministru de externe și care a fost principalul interlocutor la Doha cu șeful politic al Hamas, Ismail Haniyeh, și cu Khaled Meshal, fostul lider care locuiește în Qatar și care este acum șeful afacerilor Hamas în diaspora.

“Cred că ajutorul SUA a constat mai ales, spre final, în presiuni asupra israelienilor”, a declarat pentru sursa citată un diplomat arab.

Potrivit oficialilor administrației, la doar câteva zile după 7 octombrie, Biden a cerut Qatarului să înființeze o “celulă” specială de oficiali la Doha pentru a se ocupa de negocierile cu ostaticii. La 18 octombrie, el a călătorit la Tel Aviv pentru o întâlnire cu Netanyahu, pentru a face presiuni asupra Israelului să ridice asediul asupra Fâșiei Gaza pentru a permite intrarea ajutorului umanitar. În timpul zborului spre casă, el i-a telefonat lui Sisi pentru a-i cere Egiptului să permită trecerea ajutoarelor prin punctul de trecere a frontierei Rafah.

Eliberarea, la 20 octombrie, a unei mame și a fiicei americane ținute captive în Gaza “ne-a dat o oarecare încredere… că Qatarul poate într-adevăr să livreze prin celulă”, a declarat oficialul american de rang înalt. Acest lucru “a dus la un proces foarte intens pentru o eliberare mai amplă a ostaticilor”.

Chiar și așa, însă, a fost nevoie de șase ore pentru ca luptătorii Hamas să îi mute pe cei doi ostatici de la locul unde erau ținuți până la granița unde au fost predați. “Te afli într-o zonă de război, unde drumurile sunt blocate și clădirile sunt dărâmate”, a declarat Ansari, consilierul qatarez. Experiența a amplificat necesitatea unei încetări temporare a activității militare în cazul în care un număr mai mare de prizonieri ar urma să fie eliberați.

În mai mult de o duzină de convorbiri între Biden și Netanyahu, ostaticii au fost “un subiect cheie”, a declarat oficialul, menționând că un acord de eliberare “a fost într-adevăr singura cale realistă pentru a asigura o pauză umanitară de mai multe zile în timpul luptelor”.

Negocieri complicate

Detaliile au fost complicate, a spus oficialul, inclusiv coridoarele de trecere în siguranță, “supravegherea … termenele și numărul total, cererile adresate Hamas de a prezenta listele cu ostaticii pe care îi deținea, informații de identificare, garanții de eliberare”.

“Procesul a fost prelungit … mesaje dificile au trebuit să fie transmise de la Doha, de la Cairo în Gaza și înapoi”. Casa Albă nu a făcut publice niciunul dintre apeluri.

Atunci când Israelul a insistat asupra informațiilor de identificare pentru toate femeile și copiii ținuți în captivitate, Hamas a refuzat, spunând că poate garanta doar eliberarea a 50 de ostatici și s-a oferit să ofere dovezi de viață pentru doar 10. Militanții au insistat, iar oficialii americani au fost de acord, că este necesară o pauză în atacurile israeliene pentru a localiza toți ostaticii, despre unii dintre ei crezându-se că sunt deținuți de alte grupări militante din Gaza.

Dar la 12 noiembrie, Biden l-a sunat pe emir și i-a spus că ceea ce oferă Hamas nu este suficient. “Aveam nevoie de informații clare de identificare a celor care vor face parte din acest grup de 50 de persoane – vârstă… naționalități”, a spus oficialul administrației. În cele din urmă, Hamas a furnizat informațiile solicitate despre 50 de femei și copii.

Două zile mai târziu, Biden l-a sunat pe Netanyahu, care a fost de acord, “în general”, că “era timpul să mergem mai departe cu acest acord”. Acesta a fost aprobat în noaptea de 14 noiembrie de către cabinetul de război al Israelului, a precizat oficialul.

Ulterior, în timp ce deliberările interne erau în curs de desfășurare în Israel, iar trupele FDI din Gaza își continuau operațiunile la spitalul al-Shifa, totul s-a blocat din nou, iar Hamas a încetat să mai comunice. Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, militanții erau îngrijorați de evacuarea pacienților, inclusiv a bebelușilor prematuri, și de atacurile asupra altor spitale.

La 18 noiembrie, McGurk a zburat în Qatar pentru a se întâlni cu prim-ministrul. Burns și oficialii israelieni au fost conectați la ședință. Doha nu a fost complet de acord cu evaluarea Washingtonului că orice reținere se datorează Hamas. “Blocajul a fost de partea israeliană”, a declarat diplomatul arab. “Au vrut mai mult de 50.”

Patru zile de armistițiu, cu posibilitate de prelungire

În ultimele 48 de ore de negocieri, când majoritatea termenilor acordului fuseseră stabiliți, Israelul și Hamas încă se certau asupra numărului exact de prizonieri care urmau să fie eliberați. Sâmbătă seara târziu, Qatar a transmis o propunere “finală” reprezentanților Hamas din Doha.

Duminică dimineața, McGurk se afla la Cairo, la o întâlnire cu șeful serviciilor de informații egiptene, când a fost anunțat, prin intermediul unui consilier, că Hamas a acceptat.

În acea seară, cabinetul de război al Israelului s-a reunit din nou și a aprobat acordul cu ceea ce un oficial american a numit “modificări minore”. La Doha, Qatar a transmis modificările propuse către Hamas, spunându-i că aceasta era, de fapt, “oferta finală”. Luni târziu, Hamas a fost de acord, iar mingea s-a întors în terenul Israelului.

După o întâlnire care a început marți seara și s-a prelungit până în primele ore ale dimineții de miercuri, ora Israelului, guvernul lui Netanyahu a anunțat că a aprobat o pauză de patru zile în lupte și eliberarea prizonierilor palestinieni, în proporție de trei la unu, în schimbul a 50 de femei și copii ținuți ostatici.

Fiecare 10 ostatici suplimentari pe care Hamas îi va elibera, a precizat guvernul, va aduce o zi suplimentară de pauză. Dar războiul, a precizat clar, nu s-a încheiat.

La scurt timp după aceea, într-o declarație postată pe canalul său Telegram, Hamas a spus că va elibera 50 de “deținuți ai ocupației din femei și copii cu vârsta sub 19 ani în schimbul eliberării a 150 de femei și copii din poporul nostru din închisorile ocupației”.

Tot traficul aerian deasupra sudului Gazei va înceta timp de patru zile, a precizat Hamas într-o descriere detaliată a acordului, iar în nord timp de șase ore pe zi, între orele 10.00 și 16.00. Nimeni nu va fi arestat în Gaza în timpul pauzei, a declarat acesta, iar “sute de camioane” vor fi admise cu ajutoare atât pentru nordul, cât și pentru sudul enclavei. Nu a fost exact încetarea 24 de ore pe zi a tuturor operațiunilor de luptă pe care americanii au insistat să o ceară. Dar a fost un început.