Marcel Ciolacu, campion la absențe în Camera Deputaților: a prezidat doar o ședință din cinci în cel de-al doilea mandat de președinte

Atribuțiile principale ale președintelui Camerei Deputaților sunt să conducă ședințele de plen și pe cele ale Biroului Permanent, însă rata absențelor lui Marcel Ciolacu de la aceste ședințe este uluitoare. În medie, Ciolacu a condus o ședință de plen din cinci și una de BP din patru. Noul prim-ministru a preluat modelul de conducere a Camerei inaugurat de către Liviu Dragnea, care și el se pogora rareori printre colegii săi, lăsându-i pe vicepreședinți să-i facă treaba.

Marcel Ciolacu, președintele „onorific” al Camerei Deputaților

Marcel Ciolacu a devenit prima dată președinte al Camerei Deputaților după ce predecesorul său, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare în mai 2019 și a deținut funcția până la finele legislaturii trecute, în decembrie 2020, când noua majoritate PNL-USR-UDMR l-a desemnat pe Ludovic Orban. În primul mandat, Ciolacu era aproape nelipsit de la ședințele Camerei, ținând seama că funcția era una dintre principalele pârghii prin care opoziția putea pune bețe în roate proiectelor guvernului Orban.

Însă în al doilea mandat, din perioada 23 noiembrie 2021 – 14 iunie 2023, Ciolacu a tratat funcția de președinte al Camerei Deputaților mai mult ca un titlu de noblețe decât ca o datorie în slujba interesului public, ca un alodiu care-i asigură o rentă. Acest lucru reiese din statisticile oficiale ale Parlamentului în ce privește persoanele care au condus ședințele de plen și de BP.

Din acest punct de vedere, cifrele lui Ciolacu sunt dezastruoase. Actualul premier a prezidat doar 24 din cele din cele 124 de ședințe de plen care au avut loc în intervalul menționat, ceea ce înseamnă un procentaj de 19,3%. Lucrurile stau ceva mai bine în cazul ședințelor Biroului Permanent, dar nu cu mult, Ciolacu participând la 40 de ședințe din 143, procentajul fiind de 27,9%. Cu asemenea cifre, Ciolacu este primul chiulangiu dintre deputați. Datele legate de prezența lui la lucrări pot fi găsite pe site-ul Camerei Deputaților.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Precizăm că în aceste cifre nu sunt incluse ședințele plenului reunit al Camerei și Senatului și nici ședințele Birourilor Permanente reunite. La acestea, prezența lui Ciolacu a fost mult mai bună, chiar dacă nu a prezidat întotdeauna aceste ședințe, întrucât cutuma parlamentară este ca cei doi președinți ai Camerelor să conducă aceste ședințe alternativ.

Astenia de primăvară a lui Marcel Ciolacu

În schimb, bilanțul participării actualului șef al Guvernului strict la lucrările Camerei este dezolant. Astfel, el a condus prima ședință de plen de după alegerea sa ca președinte pe 23 noiembrie 2021, pentru ca următoarea să fie abia pe 1 februarie 2022, ceea ce înseamnă că nu a venit la plen toată luna decembrie (în ianuarie, Parlamentul a fost în vacanță). Iar după ședința din 1 februarie a prezidat-o pe următoarea abia pe 4 aprilie 2022, o întrerupere de două luni. Nici în ce privește Biroul Permanent lucrurile nu au stat mai bine. De exemplu, Ciolacu nu a participat la niciuna dintre cele nouă ședințe ale BP din luna martie 2022.

În a doua sesiune a anului trecut, septembrie – decembrie, Ciolacu și-a îmbunătățit prezența, apropiindu-se chiar de un nivel de 50%. Însă efortul depus se pare că l-a istovit pe liderul PSD, care a ieșit foarte obosit din iarnă. Ultima ședință de plen prezidată a fost cea din 6 februarie 2023, iar ultima de Birou Permanent din 13 februarie. De atunci și până pe 14 iunie, când coaliția de PSD-PNL l-a izbăvit de munca înrobitoare de la Parlament și l-a trimis să conducă Guvernul, pe lângă Marcel Ciolacu s-au scurs 36 de ședințe de plen și tot 36 de ședințe de Birou Permanent. Pentru cele 18 luni de robotă în slujba Parlamentului ca președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a primit salarii nete care au însumat peste 251.000 lei.

Teoretic, Regulamentul Camerei Deputaților prevede posibilitatea ca unele atribuții ale președintelui să fie exercitate de către cei patru vicepreședinți, la solicitarea președintelui. Însă Ciolacu, ca și Dragnea, nu a apelat la ajutorul vicepreședinților, ci i-a pus să-i facă treaba în locul lui. „Victima” predilectă a fost Daniel Suciu (PSD) care a ocupat scaunul președintelui în majoritatea ocaziilor în care Ciolacu nu a prezidat ședințele, însă povara a mai căzut și pe umerii lui Ciprian-Constantin Șerban, tot de la PSD.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Chiar dacă președintele Camerei trebuie să se ocupe și de operațiunile birocratice și de întrevederi cu demnitari străini, acestea cu greu justifică nivelul mare al absențelor de la principalele evenimente de la Parlament, ședințele de plen și de Birou Permanent. Aceleași atribuții au fost exercitate și alți politicieni, însă niciunul nu a lipsit atât de des precum Ciolacu și Dragnea. Teoretic, Marcel Ciolacu poate invoca faptul că, în calitate de președinte al celui mai mare partid, a trebuit să se ocupe cu negocieri pe probleme spinoase în coaliție, numai că postul de șef de partid nu este demnitate publică, pe când cel de președinte al Camerei este plătit din bani publici. Însă Marcel Ciolacu a preferat să păstreze amândouă funcțiile, cu toate că este evident că pe una a neglijat-o.