Marea Neagră și riscul de holeră. Medic: „Nu există un pericol pentru turiștii care merg pe litoral sau în Delta Dunării”

Distrugerea barajului de pe Nipru săptămâna trecută, care a dus la revărsarea în Marea Neagră a unor substanțe chimice periculoase, alături de zeci de cadavre a unor animale, a alarmat populația din țara noastră.

„Riscul e aproape nul”

Presa de la Kiev a scris marți că analizele de laborator au confirmat prezența E. coli și a holerei în apele din apropierea orașului Herson în urma distrugerii barajului Kakhovka, dar nu în concentrații mari, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Inspectoratul de Stat pentru Mediu al Ucrainei a precizat că în apă au fost găsite, de asemenea, combustibil și alte substanțe chimice toxice.

Autoritățile ucrainene au precizat că zilnic sunt efectuate analizele ale apei și că, deși au fost detectate tulpini de E. coli și holeră, nu au existat concentrații notabile de poluanți. Săptămâna trecută însă, Ministerul Sănătății de la Kiev a avertizat că “substanțele chimice, agenții patogeni ai bolilor infecțioase din cimitire, stații de tratare a apelor uzate și depozite de deșeuri pot ajunge în fântâni și în alte surse de apă” din cauza inundațiilor provocate în regiunea Herson după distrugerea barajului Kakhovka.

La doar câteva zile distanță, autoritățile ucrainene au interzis populației scăldatul în zona Odessei, tocmai din cauza riscului de holeră. În plus, reprezentanții OMS au transmis și ei că „în orice moment pot apărea cazuri” de holeră în condițiile în care „probele prelevate arată că agentul patogen există în mediul înconjurător”.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Specialiștii din România sunt de părere că riscul ca în țara noastră oamenii să se îmbolnăvească de holeră sau un alt patogen periculos este aproape nul în condițiile în care apa sărată din Marea Neagră va ucide aceste bacterii. Medicii epidemiologi subliniază că nici măcar în Ucraina nu a fost identificat vreun caz de infecție cu holeră.

„Legat de holeră, nu există un risc major. În momentul de față, nu există niciun caz declarat la nivelul Ucrainei. Însă, agentul patogen există în mediu, ceea ce înseamnă că riscul ca de la acel agent patogen să am chiar infecția există. Dacă vor fi luate măsurile necesare de prevenție, dacă va exista un stoc de vaccinuri, atunci lucrurile vor fi în regulă. Deci autoritățile sunt acum în faza de a lua măsurile de prevenție. Și nu e vorba doar de holeră, e vorba și de tuberculoză, e vorba de E. coli, sunt mai multe boli care pot reapărea.

Holera se transmite pe cale digestivă. Face parte din categoria bolilor care se transmit pe cale digestivă, cu o simptomatologie digestivă. La fel, e important de spus, că dintre pacienții care fac holeră, cei mai mulți fac forme ușoare sau sunt asimptomatici. Riscul major, care să le pună viața în pericol, există la un procent de 10% dintre cei care fac holeră. E vorba de persoanele în vârstă, de cei foarte micuți, deci extremele de vârstă, cei care au boli cronice și cei care, la un moment dat, se pot deshidrata și acest lucru poate conduce la o serie de complicații importante.

Nu există un pericol pentru turiștii care merg pe litoral sau în Delta Dunării. Vorbim de o situație punctuală, însă rolul autorităților internaționale este tocmai să prevină apariția unor focare și tocmai de aceea vedem acum toate aceste avertismente”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului „Matei Balș” din București.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Acesta subliniază că anunțurile venite atât din partea autorităților ucrainene, cât și din partea OMS fac parte din măsurile de prevenție pentru apariția unor focare de infecții, și că, dacă există un risc de îmbolnăvire, atunci el e unul local, în zona afectată de dezastrul ecologic.

„După părerea mea nu intrăm în niciun caz în panică, pentru că nu este un risc major. Sigur, când discutăm despre conflictul din Ucraina, din păcate, regulile sau contextul epidemiologic s-au schimbat mult. Și atunci, riscul ca unele boli infecțioase, cum este holera, difteria sau poliomielita – adică boli despre care nu discutam în ultima vreme mai deloc, pot să revină. Deci, riscul de holeră este real, dar este un risc mic și, în fapt, discutăm acum de modalitățile de prevenire. OMS, care a învățat din pandemie, are o modalitate mult mai rapidă de reacție. Despre asta este vorba.

Când vorbim despre Marea Neagră, nu vorbim de un risc care să se refere la apa sărată. Este un risc din pricina faptului că oamenii circulă dintr-o parte în alta”, a mai precizat, pentru FANATIK, medicul Adrian Marinescu.

Marea Neagră, puțin afectată de poluarea din Ucraina

Și biologii marini sunt de părere că, deși Marea Neagră a fost poluată masiv în urma incidentului din Herson, nu există totuși un risc crescut asupra ecosistemului în ceea ce privește contaminarea faunei marine. Biologul Adrian Bîlbă subliniază și el că bacteria vibrionul holeric nu rezistă în ape sărate și nici măcar în ape mai puțin sărate, cum sunt cele din zona de nord a litoralului Mării Negre din România.

„Nu există caz diagnosticat de holeră în Ucraina, ci există doar o serie de recomandări a OMS de prevenție, și printre acestea se numără și interzicerea scăldatului. Scăldatul s-a interzis în zona Herson și din alte motive, risc de mine, risc biologic, risc de substanțe chimice sau alte bacterii. Toate astea sunt într-o cantitate foarte mică Diluția nu are niciun efect asupra Mării Negre pentru că se diluează într-o cantitate foarte mare de apă și într-o apă sărată. În consecință, fiind vorba de apă sărată, riscul biologic este aproape nul.

E adevărat că în anumite zone ale lumii, foarte calde, s-a găsit această bacterie și în ape salmastre, adică în ape puțin sărate, așa cum avem noi. Dar, vorbim de zone foarte calde ale lumii, acolo unde temperatura apei este de 35 de grade, unde nu există canalizare, unde toate deversările merg în mare. Europa nu e același lucru”, a declarat, pentru FANATIK, biologul Adrian Bîlbă.

Mai mult, acesta subliniază că ecosistemul fluviului Nipru, cu o deltă pe cursul râului, e foarte bun în a filtra poluanții din apă. Acest lucru, explică acesta, va conduce la reducerea poluării chimice a apei din Marea Neagră.

„E adevărat că e un val poluator care poate să vină cu diverși poluanți, dar nu este suficient de voluminos. Scăderea cu vreo 5,6 kilometri cubi de apă care a venit din acel baraj a fost atenuată de Delta Niprului. Șocul nu a fost în mare, ci în delta lor, care a acționat ca un filtru. Nipru are și el o deltă pe cursul inferior, e genul de deltă care filtrează mai bine decât o deltă terminală, așa cum are Dunărea. E ca un rinichi. E o situație mai bună filtratoare.

Nipru livrează mai puțini poluanți decât Dunărea, acesta este adevărul, asta deși în Ucraina se fertilizează la greu. Dunărea aduce mult mai mulți poluanți, bine, are și un volum de apă aproape dublu, plus că aduce din toate țările astea industrializate o grămadă de chimicale. Am avut recent un studiu, cercetătorii au găsit urme de medicamente, antiinflamatoare în apa din Deltă. E o situație similară cu Mississippi, acolo unde s-au găsit urme de Xanax sau cocaină în Tamisa”, a mai declarat, pentru FANATIK, Adrian Bîlbă.

În aceste condiții, biologul marin a precizat că și riscurile ca acești poluanți să afecteze fauna marină sunt minime, neexistând un pericol legat de consumarea peștelui din Marea Neagră. Acesta a subliniat chiar că a crescut foarte mult midia în Marea Neagră, „care este filtratoare, apa este curată, e plină de pește”.

De altfel, marți, INSP a transmis că „pe canalele oficiale ale instituțiilor Europene şi organismelor internaţionale – EWRS (ECDC) și IHR (OMS), momentan, nu s-a primit nicio alertă cu privire la riscul de răspândire a bolilor cu transmitere digestivă, urmare a situației create prin distrugerea parţială a barajului hidrocentralei Kakhovka de pe fluviul Nipru”. În plus, INSP a precizat că atât la Constanța cât și în Tulcea calitatea apei de îmbăiere este monitorizată permanent, neexistând informații cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.

De altfel, și autoritățile din Bulgaria au transmis marți că, pe litoralul lor, nu există date care să arate o crește a nivelului de poluare în urma dezastrului ecologic din Herson. „Ministerul Turismului confirmă că toate plajele bulgare de la Marea Neagră sunt curate și sigure pentru turiști”, se mai arată în comunicatul autorităților de la Sofia, remis la patru zile după distrugerea barajului.