Măsuri de stat polițienesc propuse în Parlament: supraveghere video extinsă și înregistrarea la jandarmerie a suporterilor

Mai mulți deputați PNL au depus la Parlament un proiect de lege care acordă atribuții extinse poliției și jandarmeriei, prin generalizarea folosirii camerelor video, precum și acordarea accesului în timp real la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate de către persoanele juridice private. În plus, la jandarmerie va fi constituită o bază de date în care vor putea fi stocate informații precum calitatea de suporter al unui club sportiv.

Suporterii, suspecți din oficiu pentru jandarmerie

Proiectul poartă semnătura a 13 deputați liberali, printre ei aflându-se liderul de grup Gabriel Andronache, Robert Sighiartău, Florin Roman, Ioan Cupșa, Laurențiu Leoreanu ș.a. Actul normativ urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este primul for sesizat. Proiectul modifică mai multe legi și ordonanțe aflate deja în vigoare.

Una dintre ele este Legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române. „Acțiunile jandarmilor în spațiile publice pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate”, este una din modificările propuse. Prevederi similare sunt introduse și în actele normative în baza cărora funcționează Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Imigrări.

În al doilea rând, la jandarmerie se va putea constitui o bază de date proprie de informații cu caracter personal care, teoretic, ar avea ca scop „sprijinirea activităților privind apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, prevenirii și descoperirii infracțiunilor și a altor încălcării ale legilor în vigoare”.

Digi24.ro

Cine este polițistul local care nu l-a lăsat pe Nicușor Dan să intre pe șantierul de la Piața Unirii

Însă sfera informațiilor care pot fi stocate de jandarmerie poate ridica obiecții tocmai din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale. Pentru că în baza de date vor fi înscrise nu doar datele legate de persoanele care au fost sancționate de către jandarmi, iar aceștia capătă dreptul de a solicita informații care țin de sfera vieții private sau care nu au legătură cu domeniul ordinii publice, precum calitatea deținută în societăți comerciale, ocupația, profesia sau locul de muncă, semnalmente, semne particulare sau „calitatea de suporter al unui club sportiv”.

Este greu de înțeles de ce forțele de jandarmerie care amendează un participant mai scandalagiu la un protest au nevoie să știe dacă este patron sau administrator de firmă sau suporter al unui club sportiv. În acest caz din urmă caz, nu este vorba doar de cei înregistrați cu un comportament violent la competițiile sportive, ci de simpla calitate de suporter. Astfel, se instaurează un fel de prezumție de huligan pentru orice ins care se duce la meci cu fularul echipei preferate la gât.

Toate camerele video, controlate de MAI

La fel de îngrijorătoare este o prevedere nou introdusă în OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne prin care poliția capătă acces neîngrădit și imediat la camerele de supraveghere instalate de către persoanele juridice, indiferent dacă sunt publice sau private.

„În scopul monitorizării situației operative și asigurării managementului integrat al situațiilor speciale și de criză din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență, Ministerul Afacerilor Interne este autorizat să acceseze, în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice, aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat ori organelor administrației publice centrale sau locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”, stipulează proiectul de lege.

Digisport.ro

Elvețienii au trecut la acuzații, după ce România U21 i-a lăsat acasă la EURO 2025: "Scandalos!"

Practic, este un fel de „naționalizare” a camerelor video instalate de companii sau diverse organizații, prin care poliția capătă acces „în timp real” la imagini în situații care sunt destul de vag definite ca „speciale și de criză”. Teoretic, participanții la un protest de stradă au șanse minime să rămână anonimi în condițiile în care feed-ul tuturor camerelor din zonă este accesibil în mod neîngrădit forțelor de ordine, indiferent dacă sunt de la poliție sau de la jandarmerie.